Biodiversitaea - studiu de caz - Parcul Natural Comana

Descriere generala.

Parcul Natural Comana a fost constituit prin Hotararea de Guvern nr. 2151 din 2004 in baza documentatiei elaborate de catre Institutul de Biologie al Academiei Romane. Suprafata totala a parcului este de 24 963 ha si include padure, teren arabil, asezari umane, pasuni, raurisi balti. In Parcul Natural Comana sunt recunoscute in prezent trei arii naturale cu statut de protectie: I. Oloaga Gradinari (249,4 ha), delimitata pentru protejarea speciei Ruscus aculeatus si a habitatului forestier; II. Padina Tatarului (231.4,4 ha), desemnata pentru protejarea speciei Paeonia romanica; III. Balta Comana (1206,4 ha), habitat caracteristic pentru pasarile acvaticezona umeda, toate trei fiind incluse in zona de protectie integrala a parcului prin hotararea de

infiintare, in baza documentatiei inaintate de catre ICAS-Proiectul Life 8571/2002, Restaurarea baltii Comana” si a documentatiei elaborate de Institutul de Biologie. Alaturi de cele trei arii naturale mentionate se delimiteaza inca sapte arii protejate considerate a avea importanta peisagistica, floristica si faunistica. Acestea sunt: Fantanele – 163,6 ha (padure),Magura-Zboiu – 106,5 ha (padure si valea paraului), Puieni – 15,3 ha, Cranguri – 117,2 ha (padure), Valea Hotilor – 25,6 ha (padure), Valea Gurbanului – 110,4 ha (padure si valea paraului) si Saraturile Comana Gradistea – 99,6 ha.

Localizare

Parcul Natural Comana este localizat in zona sudica a Romaniei, in Campia Romana, districtul Campiei Burnazului, intre orasele Bucuresti si Giurgiu, la aproximativ 30 de km distanta fata de fiecare dintre ele. Relieful caracteristic este cel de campie plana, cu usoare denivelari formate in cursul evolutiei geologice prin saparea albiilor raurilor Arges, Neajlov,Calnistea si Gurban. Parcul Natural Comana se afla la limita dintre silvostepa si stepa, ceea ce confera parcului particularitati fitocenologice speciale si mare variabilitate floristica.

Desi relieful nu este spectaculos, diversitatea biologica este mare. Se poate considera ca Parcul Natural Comana reprezinta a treia zona umeda importanta din sudul Romaniei, dupa Delta Dunarii si Balta Mica a Brailei.

Vechimea formarii reliefului si particularitatile retelei hidrografice au modelat campia preexistenta, conducand la aparitia reliefului actual cu vai relativ largi si adanci, situate la altitudini de 42-45 de metri, si campie plana, cu altitudinea de 90-95 de metri. Padurile din cuprinsul Parcului Natural Comana reprezinta o treime din suprafata parcului si constituie ramasite ale Codrilor Vlasiei, mentinute intr-un trup relativ compact. Cele 8023,5 de hectare de padure au asigurat conditiile optime mentinerii si dezvoltarii unui numar mare de specii vegetale rare, a unor organisme animale sau habitate caracteristice.

Accesul in Parcul Natural Comana se poate face pe calea ferata Bucuresti-Comana-Giurgiu, pe drumul European Bucuresti-Giurgiu si derivatie pe drumul judetean prin localitatea Gradistea (DJ 411), sau derivatia pe drumul judetean din localitatea Mihai Bravu (DJ 412)

Resurse naturale.

Habitatele prioritare identificate in aceste arii protejate se regasesc numai partial in Conventia de la Berna, fiind necesara includerea acestora in regimul de clasificare prioritara a Directivei Habitate a Consiliului Europei, pentru a putea demonstra ca regimul de protectie a habitatelor prioritare corespunde si criteriilor de prioritate stabilite pentru Reteaua NATURA 2000. De asemenea foarte multe specii de flora si fauna au fost identificate in aceste arii protejate, acestea regasindu-se in Lista Rosie Europeana, fiind reprezentative cu un procent ridicat atat in cadrul ariei respective cat si la nivel national.

In Parcul Natural Comana au fost deja identificate :

o Pasari: 141 specii, din care 71 protejate international, prevazute in anexele Conventiei de la Berna, iar 15 in Directiva Pasari a Consiliului Europei, nr.79/409

o Pesti : 13 specii identificate prin studii (date mai recente identifica insa 19 specii), dintre care 5 specii sint protejate de legislatia nationala (cleanul-Leuciscus Boristenicus- apare pe lista rosie a speciilor de vertebrate din Romania si este present cu o subspecie endemica ; tiganusul- Umbra krameri ; tiparul-Misgurnus fossilis ; doua specii de guvizi )

o Mamifere: 31 de specii, din care 5 protejate prin Conventia de la Berna ( vidra si pisica salbatica protejate prin Legea 103 / 1996)

o Reptile : 8 specii , din care 2 protejate prin Conventia de la Berna ( sarpele de apa – Natrix tessellata , o sopirla = napirca , sarpele de sticla – Anguis fragillis)

o Amfibieni: 8 specii identificate , din care 5 strict protejate ( Conv. De la Berna)

o Asociatii vegetale: peste 20 ( citat din Nedelcu , 1967)

o Plante : - peste 200 de specii si subspecii in rezervatiile de bujor, ghimpe si margaritar, din care 70 pe cale de disparitie si 2 strict protejate de legislatia romaneasca( ghimpele si bujorul)

 peste 1250 specii de plante pe teritoriul actual al parcului