Boli la Stiuletele de Porumb

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Boli la Stiuletele de Porumb.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Porumbul (Zea mays L.) face parte din familia Gramineae, subfamilia Panicoides, tribul Maydeae. Specia cultivata Zea mays L. a fost impartita in mai multe convarietati si anume :

-Zea mays indurata

-Zea mays dentiformis

-Zea mays aorista

-Zea mays everta

-Zea mays aylaceae-zacharata

-Zea mays amylaceae

Importanta. Porumbul ocupa al treilea loc ca importanta, intre plantele cultivate pe glob.Porumbul alaturi de grau si orz, constituie baza alimentatiei celei mai mari parti a populatiei globului, direct sau transformate in produse animaliere.

In alimentatia omuluise folosec numai boabele, care pot fi consumate in faza de coacere in lapte, ca porumb fiert sau copt, in special porumbul zaharat, putand fi folosit in aceasta faza si sub forma de boabe conservate,boabele mature se folosesc fierte, iar anumite forme de porumb sub forma de floricele.

Faina (malaiul), din boabele de porumb este lipsita de gluten, motiv pentru care nu se poate folosi singura la prepararea painii ci numai in ados cu faina de grau sau secara. Diferite sorturi de faina de porumb, se folosesc la prepararea painii, biscuitilor, budincilor, prajiturilor, etc. Din faina de porumb fiarta se obtine un aliment (mamaliga) apreciat si folosit la noi in tara, mai ales de populatia rurala in trecut. Din boabele macinate se obtin si crupe (pasat) si fulgi de porumb.

Uleiul din germenii de porumb este un produs dietetic folosit pe scara din ce in ce mai larga si la noi in tara (nu produce colesterol in organism).

Din boabele degerminate se obtine faina degresata,care se pastreaza mai bine.

Porumbul este o materie prima valoroasa in industria spirtului si amidonului, glucozei si in obtinerea altor produse : sirop, pectina, dextrina, clei, substante plastice, acid lactic, acid acetic, acetona, coloranti, cauciuc sintetic, precum si ca mediu nutritiv pentru ciupercile din uzinele ce obtin produse antibiotice.

Din amidonul de porumb, prin prelucrari speciale, s-au realizat numeroase produse noi : un material superabsorbant, care se poate utiliza in combaterea eroziunii solului si fixarea nisipurilor, materiale plastice biodegradabile nepoluante, dialdehida de amidon foarte rezistent la umezeala folosit in industria hartiei.

Cea mai larga utilizare a porumbului este ca furaj sub forma concentrata, masa verde sau siloz.Porumbul este o excelenta materie prima in industria de carne, lapte, unt, boabele acestuia avand o mare valoare nutritiva.

Reziduurile la prelucrarea boabelor de porumb (tarate, borhoturile de la fabricarea spirtului, turtele sau resturile de la extragerea uleiului) constiuie furaje foarte valoroase.

Pondera porumbului in cultura este foarte mare, in economia tarii noastre el reprezinta cca. 50% din productia globala si ocupa cca. 45% din suprafata de cerale.

Compozitia chimica. In boabe proteinele sunt in cantitate mai mare in endosperm (75-80%) si mai putin in embrion, pe cand grasimile se afla mai mult in embrion decat in endosperm.In tegument sunt 1-3% din proteine si 1-2% din grasimi.

Proteinele boabelor intregi sunt formate din cca. 45% prolamina (zeina), 35% gluteline si 20% globuline, iar proteinele din embrion din 70% globuline. In compozitia zeaninei intra acidul glutamic, leucina, alanina si prolamina insa contin foarte putin triptofan , lizina si glicocol, fapt ce produce tulburari in organism, in cazul unei nutritii unilaterale cu porumb(la om pelagra).

Lizina este un aminoacid esential necesar cresterii organismelor tinere. Triptofanul este precursorul vitaminei PP, in lipsa caruia apar tulburari neurofiziologice grave, caracteristice pelagrei.

Extractivele neazotate din boabe sunt compuse in cea mai mare parte din amidon (80%), depus in endosperm, cantitati mai mici de zaharuri aflate in embrion, dextrine, pentozani,etc.

Grasimile din boabele de porumb sunt in procent mai mare ca la celelalte cereale. Ele sunt dispuse in cea mai mare parte in embrion fiid influientate in primul rand de biotip – marimea embrionului – si mai putin de factorii externi .

Boabele de porumb mai contin in cantitati mai mici enzime, pigmenti si vitamine, dintre care amintim : B1, B2, E, si PP. Carotinele sub influienta carotinazei, se transforma in vitamina A.

Cenusa este de asemenea in cantitati mai reduse decat la celelalte cereale si este dispusa in cea mai mare parte in embrion (peste 60%), fiind compusa din acid fosforic si apoi oxid de potasiu si oxid de magneziu.

Fisiere in arhiva (1):

  • Boli la Stiuletele de Porumb.doc

Alte informatii

Referatul a fost prezentat in cadrul facultatii de Industrie alimentara , TPPA, USAMV la disciplina protectia plantelor.