Cadru Natural Teritoriului Administrativ Ion Neculce

Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei Ion Neculce apartine judetului Iasi si se află la cca. 40 km vest de municipiul Iaşi.

Comuna Ion Neculce are în componenţă următoarele sate:

- Ion Neculce – centrul comunal;

- Razboieni;

- Ganesti;

- Buznea;

- Prigoreni

- Dadesti

Teritoriul studiat se învecinează cu următoarele teritorii comunale:

- la N: teritoriul comunal Bals;

- la NE: teritoiul comunal Belcesti;

- la E: teritoriul comunal Baltati;

- la SE: teritoriul comunal Lungani si Braiesti.

- la S : teritoriul comunal Oteleni

- la SV si V teritoriul comunal Strunga

- la NV si N teritoriul orasului Targu Frumos

CONDIŢIILE FIZICO-GEOGRAFICE

RELIEFUL

in punct de vedere fizico-geografic, teriroriul comunei Ion Neculce este situat în zona de contact dintre doua mari unităţi naturale: Câmpia Moldovei si Podişul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali şi o multitudine de interpătrunderi ai acestora

1. Podişul Central Moldovenesc

Este alcătuit dintr-un ansamblu de platouri şi dealuri ce limitează spre sud teritoriul Ion Neculce, dominând relieful mai coborât din Câmpia Moldovei şi reprezentând marginea de nord – vest a marii unităţi naturale.

Altitudinile medii sunt de 200 – 250 m, iar energia maximă de relief şi încadrează între 175 – 200 m. Altitudinea maximă locală se înregistrează în dealul Hăbăşeşti de 297,4 m şi care domină cu circa 100 m, înălţimile maxime de la nord.

La vest de o linie ce ar uni localităţile Dădeşti şi Strunga se întinde o înşeuare de eroziune în roci mai moi, cu fragmentare colinară şi altitudini mai scăzute. Energia maximă a reliefului este de 150 – 175 m, iar altitudinile medii nu depăşesc 200 m.

2. Câmpia Moldovei

Constituie treaptă cea mai coborâtă a reliefului (cu excepţia văilor), caracterizată printr-o suprafaţă vălurită de câmpie deluroasă, situată cu 200 – 300 m mai jos decât partea superioară a podişurilor înalte din sud – vest şi nord – vest.

Din vasta unitate a Câmpiei Moldovei, teritoriul Ion Neculce ocupă sectorul sud – vestic, respetiv extremitatea de vest a subraionului central al Câmpiei Jijiei inferioare şi a Bahluiului.

La nord de valea Bahluieţului se desfăşoară o serie de interfluvii largi, separate de văi largi cu direcţie NV – SV. Atât suprafaţa generală, cât şi fiecare interfluviu luat în parte, are o înclinare uşoară de la NV la SE, datorită aplecării în acest sens a stratelor geologice.

Procesele de versant sunt reduse, cu excepţia versanţilor cu expoziţie nordică şi nord – estică, cu aspect de cueste, afectaţi de eroziuni şi alunecări de teren.

Versanţii, indiferent de orientare sunt afectaţi de procese intense de pantă, cu predominarea alunecărilor de teren, ceea ce determină o lărgire a văilor neconformă cu debitul pâraielor ce le strabat.

Din cauza eroziunii intense, este frecventă apariţia la zi a argilelor şi marnelor, uneori cu eflorescenţe saline. Din cauza îngustimii culmilor, apa provenită din ploi se scurge rapid, provocând eroziuni moderate şi puternice ale solurilor, asemănătoare celor de pe pante cu înclinări mari.

Asocierea eroziunilor de suprafaţă cu eroziuni de adâncime, alunecări active şi semiactive, solifluxiuni, eflorescenţe de săruri, determină un aspect dezolant de „badlands” (pământuri rele) a unor versanţi de la sud de satul Buznea.

Relieful sculptural

Predominarea rocilor moi, argilo – nisipoase pe cea mai mare parte a teritoriului se reflectă în relief, ale cărui altitudini sunt mai coborâte cu 100 – 200 m şi mai mult faţă de regiunile din vest şi sud.

Relieful este mai estompat şi caracterizat prin interfluvii larg boltite sau culmi înguste, văi cu pante domoale şi şesuri dezvoltate, versanţi modelaţi de alunecări şi alte procese actuale.

Interfluviile sculpturale se pezintă sub formă de coline şi dealuri cu contururi relativ domoale, uşor bombate sau uşor înclinate de la NV – SE (la nord de Bahluieţ) şi de la sud la nord (la sud de Bahluieţ).