Câmpia Română - soluri, Bucureștiul

Cea mai intinsa unitate de campie a Romaniei, este situata in sudul Tarii si impreuna cu Lunca Dunarii insumeaza o suprafata totala de 52 600 de Kilometri². Campia Romana s-a format printr-un amplu proces de colmatare in urma retragerii inspre est a lacului cuaternar ce se afla in sudul muntilor Carpati, la suprafata ei existand acum un gros strat de loess. Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice). Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.

Dintre subdiviziunile Campiei Romane trebuiesc amintite Lunca Dunarii, Campia Munteniei de Est, Campia Munteniei de Vest sau Campia Olteniei.

Climatul de campie este temperat, mai bland spre vest cu anumite influente aride. Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade C, precipitatiile medii scazand de la aproximativ 600mm/an in vest la aproximativ 500mm/an in est. Se pot observa procese de desertificare accentuate in zone ca Baragan, provocate si accentuate de activitatile omenesti si de perioadele de seceta prezente in ultimii ani. Vanturile bat dinspre nord-est si dinspre sud-vest in Campia Olteniei. Vanturile locale sunt Baltaretul si Austrul.

Cele mai importante rauri,majoritatea din grupa sudica, aflandu-si izvoarele binenteles in Muntii Carpati, aduc cantitati mari de apa.Printre acestea se afla Argesul, Jiul, Oltul, Siretul, Ialomita, Dambovita, Calmatuiul.Pentru alimentarea cu apa sunt folosite si apele subterane, de-alungul raurilor existand de asemenea lacuri de acumulare folosite si pentru piscicultura. Sunt prezente: lacuri de crov (Baragan),lacuri de acumulare(Ostrovu Mare pe Dunare) limane fluviatile, lacuri de lunca,lacuri de agrement in jurul Capitalei etc.

Relieful cu altitudini cuprinse intre 10 si 300 de metri este relativ diferentiat. In functie de unitatile de relief vecine exista campii tabulare (Campia Olteniei (la vest de Olt) cu Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului,Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si Campia Brailei),.

campii de subsidenta (Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior), campii piemontane (la contactul cu regiunile deluroase, Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului),campii de terase.Acestea sunt fragmentate de rauri care si-au format lunci fertile.Sunt prezente aici vegetatii azonale cu asociatii de plante hidrofile. Vegetatia apartinand stepei (paiusul, colilia, negara, pirul s.a), silvostepei si padurilor de stejar (stejarul pufos si stejarul brumariu) a fost inlocuita de om cu intinse culturi agricole. In Campia Romana se gasesc gaze de sonda, materiale de constructie (pietris, nisip) si substantiale zacaminte de titei.

De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului.

Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona crealiera. Este, de asemenea, principala zona de cultivare a unor plante tehnice si industriale cum ar fi floarea soarelui sau sfecla de zahar ambele fiind prezente numai de un secol pe teritoriul Tarii fiind supuse procesului de aclimatizare. Dupa al doilea razboi mondial cultura plantelor a cunoscut o mare diversitate insa tot cerealele au ramas predominante. Aproape 2/3 din terenurile arabile sunt cultivate cu cereale: in principal grau si porumb dar si orz, ovaz, secara sau chiar orez. Graul se cultiva indeosebi in regiunile joase porumbul are o extensie mai mare (podisuri,depresiuni). Romania a detinut de regula locuri fruntase in ierarhia internationala la productia de cereale dar evolutia din ultima vreme este defavorabila noua, Romania vazandu-se obligata sa importe.