Caracterizarea Centrului Viticol Draganesti-Olt - Sector Brancoveni, Judetul Olt

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Caracterizarea Centrului Viticol Draganesti-Olt - Sector Brancoveni, Judetul Olt.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 12 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Geomorfologia studiată se încadrează la contactul dintre Piemont şi Câmpia Română-suprafaţa centrală fiind aşezată în extremitatea sudică a Piemontului Getic.

Sectorul este format din versanţi estici şi un rest de Piemont ce este intersectat pe mijloc de Valea Jegălia acest rest de piemont venind în contact direct cu extremitatea nordică a Câmpiei Române (terasele Oltului, mai precis Terasa a IV). Versanţii au o înclinaţie moderată (1 – 6 grade ), expunere estica, altitudine aproximativ 134 m, având o energie de relief de cea 2 m.

Perimetrul studiat se află amplasat în partea de sud a DN-E70 în partea estică a Pădurii Saru, la circa 1,5 km de gara CFR Piatra Olt. Valea Jegălia ce îşi are obârşiile în zona pădurii Saru fragmentează această zonă în partea de centru pe direcţia vest-est formând doar în partea stângă a ei cu o energie de relief.

Datele existente în literatura de specialitate, evidenţiază o structură geologică complexă

Fundamentul este format din Platforma Moessică, ce este acoperit cu o cuvertură sedimentară. Aceasta prezintă spre suprafaţă şi aflorimente, formaţiuni levantine şi cuaternare, specifice Piemontului Getic. Cuaternarul prezintă în bază un complex fluvio-lacustru pleistocen inferior, format din bolovănişuri, pietrişuri şi nisipuri cu textură torenţială şi cu intercalaţii argilo-marnoase (strate de Gândeşti).

Peste straiele de Gândeşti stau depozite de nisipuri şi pietrişuri peste care sunt suprapuse orizonturi de luturi galben-roşcate. La suprafaţa solului, pe o grosime de 2-3 m, pe depozitele de luturi, se găsesc strate de argilă gonflabilă cu textură argilo-lutoasă şi argiloasă, iar pe alocuri, unde eroziunea de suprafaţă a fost mai mare, aceste straturi apar aproape la zi. De aceea, în partea central-nordică în zona versantului superior stâng al Văii Jegălia apar pietrişuri de coastă (pânze de apă freatică superficial alimentate din precipitaţii şi cantonate în stratele de argilă gonflabilă).

Studiind harta reliefului şi a plantelor, putem constata faptul că perimetrul luat în studiu se încadrează la contactul dintre Terasa a IV-a a Oltului şi Piemontul Getic, cea mai mare parte a suprafeţei fiind aşezată în extremitatea sudică a Piemontului (cu expunere estică) şi doar o mică parte (cca. 3 ha) este pe platoul Terasei a IV-a în partea nord-estică.

Din datele hidrogeologice existente, şi având în vedere observaţiile tăcute în teren, se poate constata că adâncimea apei freatice este strâns legată de litologia şi morfologia reliefului, cea mai parte din terenul luat în considerare prezentând un nivel freatic coborât (20m), orizont cu adâncime mică (5m) infiltrându-se pe firul Văii Jegălia.

De asemenea, Valea Jegălia este o vale torenţială intermitentă, ea având uneori în cea mai mare parte din an, apă (atunci când anul este mai ploios) şi aceasta în primul rând datorită straturilor argiloase ce înmagazinează o pânză superficială de apă ce alimentează acesta vale.

Regimul termic al aerului este strâns legat de condiţiile generale ale nordului Câmpiei Române. Valoarea medie anuală a temperaturii este de 10 - 11ºC, iar vara de 20ºC. Toamna, cu temperaturi medii de + 10ºC este cu puţin mai rece decât primăvara, iar iarna are o temperatură medie de – 0,8ºC.

În această zonă sa înregistrat o amplitudine maximă de 71,5ºC (+40,5ºC la 4 august 1952; +40ºC la 6 august 1997 şi 31ºC la 24 ianuarie 1942).

Aceste valori absolute indică pe de o parte, prezenţa maselor de aer tropical din sud, iar pe de altă parte, influenţa maselor de aer arctic din nord. Amplitudinea mare evidenţiază caracterul continental al climei.

În strânsă corelaţie cu scăderea temperaturii sub 0ºC, primele zile de îngheţ de toamnă se produc în perioada 20 octombrie 1 noiembrie, iar ultima zi cu îngheţ de primăvară se produce la sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie. Durata medie a intervalului fără îngheţ este de 200 zile pe an.

Precipitaţiile atmosferice prezintă aceleaşi caracteristici ca şi temperatura aerului. Precipitaţiile medii anuale sunt de 600 mm. Analizând cele două intervale termovegetale rezultă că precipitaţiile din perioada caldă depăşesc cu 140 mm pe cele din perioada rece.

În general, perioadele de vegetaţie (aprilie septembrie) îi revine cca. 64 % din suma medie mulţi anuală, iar perioadei octombrie martie restul de 36 % .

Fisiere in arhiva (2):

  • BIBLIOGRAFIE.doc
  • Caracterizarea Centrului Viticol Draganesti-Olt - Sector Brancoveni, Judetul Olt.doc