Clasificarea Vinurilor Fabricate in Republica Moldova si Romania

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Clasificarea Vinurilor Fabricate in Republica Moldova si Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gudima Angela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1. Introducere
2. Clasificarea în funcţie de compoziţia ampelografică
3. Clasificarea în funcţie de calitate
4. Clasificarea în funcţie de tehnologia obţinerii
5. Clasificarea vinurilor speciale în România
6.Exemple de vinuri care se produc în Republica Moldova
7. Clasificarea în conformitate cu denumirile comerciale
Bibliografia

Extras din document

1. Introducere

Potrivit definiţiei adoptate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (O.I.V.), „Vinul este în exclusivitate o băutură care rezultă din fermentaţia alcoolică completă sau parţială a mustului de struguri”.

Numărul mare de vinuri şi diversitatea lor apărute ca urmare a folosirii materiilor prime şi tehnologiilor de vinificare foarte variate, precum şi anumite considerente de ordin economic au determinat elaborarea unor clasificări.

2. Clasificarea în funcţie de compoziţia ampelografică

Astfel, vinurile de struguri se împart, în funcţia de compoziţia lor ampelografică, în:

- Vinuri de soi – sunt obţinute din struguri de un singur soi. Totodată se permite folosirea strugurilor de alte soiuri ampelografice, dar nu mai mult de 15%, şi de aceeaşi specie botanică şi culoare a boabelor.

- Vinuri cupajate – sunt obţinute din vinuri brute fabricate din mai multe soiuri, în anumite proporţii bine stabilite.

- Vinuri sepajate – se obţin prin vinificarea în amestec a diferitelor soiuri de struguri de aceeaşi specie botanică, în proporţii stabilite pentru fiecare denumire de vinuri.

După culoare vinurile se împart în: albe, roze şi roşii.

3. Clasificarea în funcţie de calitate

În funcţie de calitate se disting:

- Vinurile de consum curent – se obţin din struguri după o tehnologie generală. Tăria alcoolică a vinurilor de consum curent trebuie să fie de cel puţin 8,5%vol. La rândul său vinurile de consum curent se subâmpart în:

- Vinuri tinere – se obţin din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii general acceptate sau originale şi se comercializează îmbuteliate sau în vrac, în anul de recoltare a strugurilor.

- Vinuri obişnuite – se obţin din soiuri aparte de struguri sau dintr-un sortiment al acestora cu aplicarea unor tehnologii acceptate de toţi şi se îmbuteliază cu începere de la data de 1 ianuarie a anului următor recoltei.

- Vinurile de calitate superioară – se obţin din soiuri cu însuşiri calitative superioare după o tehnologie tradiţională cu maturarea ulterioară în decurs de cel puţin 6 luni. Tăria alcoolică trebuie să fie nu mai puţin de 10%vol. Vinurile de calitate superioară se subclasifică în:

- Vinuri mature – sunt obţinute din soiuri apartee de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii speciale sau acceptate de toţi cu condiţia unei maturări obligatorii în recipiente staţionare pe parcursul a cel puţin 6 luni.

- Vinurile de oenotecă (colecţie) sunt acele vinuri de calitate superioară, care după încheierea ciclului tehnologic de producţie, inclusiv maturarea în recipiente staţionare, suplimentar se învechesc la sticle timp de cel puţin 2,5 ani.

- Vinurile cu denumire de origine sunt vinuri de calitate înaltă cu proprietăţi organoleptice înalte, şi se produc conform tehnologiei originale din struguri e soi (soiuri) cultivate în podgorii strict delimitate, în condiţiile ecologice specifice locului concret indicat în denumirea vinului.

4. Clasificarea în funcţie de tehnologia obţinerii

În funcţie de tehnologia obţinerii, se disting vinuri:

- Vinurile naturale (de masă) – se obţin pe calea fermentaţiei alcoolice sau parţiale a strugurilor, mustului sau mustuielei, care conţin alcool etilic de provenienţă exclusiv endogenă (naturală). După conţinutul de zahăr aceste vinuri se împart în:

- Vinuri seci

- Vinuri demiseci

- Vinuri demidulci

- Vinurile speciale – se prepară din struguri, must, mustuială sau vinuri brute cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale, care imprimă vinului calităţi organoleptice specifice.

Timp îndelungat în Moldova erau considerate vinuri speciale anumite tipuri de vinuri originale cu denumirea localităţii unde au fost obţinute pentru prima dată: Portwein (or. Porto, Portugalia), Madeira (insula Madeira, Portugalia), Xeres (or. Xeres de la Frontera, Spania), Marsala (or.Marsala, insula Sicilia, Italia), Tokay (s.Tokay, Ungaria), Cahor (or.Cahor, Franţa), Malaga (provincia Malaga, Spania), ultimul nu se produce în republică.

Potrivit unei convenţii internaţionale în vigoare, tipurile de vin menţionate care se produc în alte ţări sau zone vinicole nu pot să apară pe piaţa externă cu denumirile lor istorice. Din această cauză denumirile tradiţionale ale vinurilor speciale fabricate în Moldova au fost subconstituite cu denumiri de alternativă. La baza alegerii noilor denumiri, în cadrul elaborării clasificării ştiinţifice a fost pus procedeul tehnologic, care caracterizează din plin acest vin.

Vinul de tip Xeres (Jeres). Procedeul tehnologic care caracterizează procesul de obţinere a acestui tip de vin constă în oxidarea intensă prin utilizarea levurilor din specia Saccharomyces oviformis. Levurile dezvoltă la suprafaţa vinului o peliculă sau se dispersează în interiorul vinului. Din această cauză denumirea de Xeres a fost substituită cu un nou termen – vin „pelicular”. În funcţie de conţinutul de zahăr şi de tăria acestor vinuri, ele se împart în vinuri seci, tari şi de desert.

Vinul de tipul Portwein

Fisiere in arhiva (1):

  • Clasificarea Vinurilor Fabricate in Republica Moldova si Romania.doc