Compostul

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Compostul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea.

Ce este compostul?

Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare, care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o faza termofila.

Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob, termofil, de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale, care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 10-15.

Compostarea poate fi definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene în altele mai omogene, cu particule fine asemanatoare humusului.

Fazele procesului de compostare

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:

- faza 1, stadiul de fermentare mezofila, care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi între 25 si 400C;

- faza 2, stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C, descompunînd celuloza, lignina si alte materiale rezistente; limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor;

- faza 3, îl constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N; materialele bine compostate au un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poate scadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur.

Aproximativ un sfert dn gunoiul menajer e constituit din resturi de la bucãtãrie ori din grãdinã ce pot fi colectate separat si compostate. Hârtia, cartonul, textilele, metalele vechi si foliile de nylon constituie aproximativ jumãtate din gunoiul menajer si sunt colectate separat, revalorificându-se 3/4. Deseurile speciale precum bateriile, chimicalele, coloranþii, lacurile, uleiurile uzate, medicamentele si altele de acelasi fel constituie, socotindu-le în functie de gravitate, o micã parte a deseurilor menajere dar colectarea lor atentã ca si evacuarea au mare importantã, din cauza capacitãtii lor ridicate de poluare a mediului.

De la deseurile organice la compost definitivat

Combinarea gunoaielor organice

Regulã empiricã ! Cu cât se amestecã mai multe componente, cu atât e mai bine.

Organismele au nevoie de ambele grupe de substanþe organice - hidratul de carbon si albumina - într-o proportie comercialã, adecvatã pentru a transforma întreaga cantitate de gunoi în compost matur. Acest raport se numeste raportul carbon / azot (C/N). De dorit este ca raportul sã fie de 20 - 40 : 1 (C/N) în întregul amestec.

Pentru a atinge un amestc convenabil, este necesar:

Ce ajunge în compost, respectiv în bio-pubelã:

Din bucãtãrie si din casã:

-Resturi de fructe si legume nefierte;

-Resturi ale produselor lactate;

-Pâine veche;

-Fierturi de ceai si de cafea;

-Plante de camerã uscate;

-Pãmânt de flori vechi.

Din grãdinã:

-Gazon

-Buruieni

-Frunzis

-Pãrti din copaci, tufe si garduri (mãruntite)

-Resturi de la straturi de flori, de tufe si de legume.

-Fructe cãzute din pom (si depreciate)

Ce nu trebuie sã ajungã în compost, respectiv în bio-pubelã

Resturi alimentare fluide sau gãtite ori sãrate, carne si oase, dejetþiile unor mici animale, asternutul (culcusul) pisicilor sau câinilor, pãr, resturi textile, sticlã, metale, hârtie (ziare, carton), baterii, chimicale de orice fel, lacuri, medicamente, ulei uzat, scutece pentru copii, continutul sãculetului de la aspirator (pericol de încãrcare cu metale grele), paie, în cazul în care grânele au fost tratate cu substante ce opresc cresterea sau pesticide.

Substante suplimentare ce pot contribui la compostare

Un mare numãr de astfel de substante se gãsesc si în comert, pentru pornirea compostãrii, preparate cu bacterii si ciuperci care "aprind" procesul de putrezire în faza sa de început.

Fisiere in arhiva (1):

  • Compostul.doc