Comunicarea intre Operatorii de Mediu in Situatii de Criza

Imagine preview
(6/10)

Acest referat descrie Comunicarea intre Operatorii de Mediu in Situatii de Criza.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Costel Negrei

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Comunicarea constituie un proces complex în care sunt implicaţi mai multi factori şi sunt parcurse mai multe etape.

Factorii acestui proces vizeaza existenţa unui mesaj, al unui emitent al acestuia şi al unui receptor. Etapele ce trebuiesc parcurse de acest proces au la bază instrumente şi canale specifice acestora.

În epoca informaţională, modurile de comunicare ale unui mesaj sunt foarte variate. Totul este o alegere a celor mai potrivite canale şi modalităţi de comunicare.

Majoritatea specialiştilor în domeniu apreciază că un sistem de comunicare efcient trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Dintre acestea evidenţiem:

- informaţia trebuie să fie transmisă cu o viteză care să o menţină în actualitate;

- informaţia trebuie să fie accesibilă;

- raport echitabil între costul trans-miterii şi volumul şi urgenţa informa-ţiilor;

- informaţia trebuie să fie clară şi primită în condiţii de oportunitate.

Eficienţa comunicării este asaigurată prin recunoaşterea şi mai ales prin evitarea unor bariere. O prima barieră o constituie lipsa unei strategii a comunicării. De obicei, această barieră apare datorită lipsei timpului necesar. Soluţia pentru depăşirea ei este una ce ţine de câştigarea de timp.

O a doua barieră poate apărea în procesul planificării comunicării prin luarea în considerare a unor premise. Soluţia în acest caz este o analiză atentă a receptorului şi a mediului în care acţionează acesta.

Bariere apar şi în etapa de realizare a mesajului propriu-zis. În acest context, o primă barieră este legată de abundenţa informaţiilor. Aici reactiile pot fi contradictorii. O primă reacţie este de a ignora o parte din informaţii, unele dintre acestea putând fi însă necesare.

Al doilea pericol îl constituie prelucrarea greşită a unei părţi a informaţiilor, ceea ce poate duce la un mesaj eronat. Abundenţa informaţiilor poate avea ca efect întârzierea prelucrării unei părţi a acestora.

O altă reacţie firească împotriva avalanşei informaţiilor o constituie filtrarea acestora.

În realizarea mesajului, o altă barieră o constituie exprimarea săraca a conţinutului acestuia. Lipsa clarităţii şi a preciziei are consecinţe grave asupra înţelegerii mesajului. Această barieră apare îndeosebi în cazul comunicărilor scrise.

O barieră importantă în calea comunicării eficiente este reprezentată de alegerea unui canal inadecvat. Cu cât canalul este mai lung, cu atât va creşte riscul distorsionării mesajului.

În comunicarea internaţională, pe lângă aceste bariere apar altele noi, de altă natură. Barierele specifice comunicării internaţio-nale pot fi grupate in trei mari categorii: bariere de limbă, bariere de cultură şi bariere de percepţie (Popa, Filip, p. 243).

Barierele de limbă vizează limba folosită în comunicare, în situatia în care nu este cunoscută decât emitentului mesajului.

Cultura naţională devine o barieră în momentul necunoaşterii ei de către cei din afară. În procesul comunicării, aceasta se manifestă ân stilul de a comunica. Sunt ţări care practică o comunicare explicită şi altele care practică o comunicare implicită.

In dupamiaza zilei de luni 16 iulie 2007 la ora 16.50, un tren format din 15 vagoane-cisterna incarcate cu fosfor galben care circula din Kazahstan spre Polonia a deraiat in apropierea orasului ucrainean Lvov, la aproximativ 50 de kilometri de frontiera poloneza si 160 de kilometri de Romania. Sase dintre vagoane au luat foc in urma unei scurgeri.

Fosforul alb se prezintă ca o masă cristalină, transparentă, de consistenţa cerii. Expus la lumină, fosforul alb se acoperă cu o pojghiţă de fosfor roşu, care îl face să apară galben. De aici numele de fosfor galben care i se dă adesea.

Fosforul galben are reactivitate chimică mare şi se aprinde în aer la o temperatură de 60 de grade, motiv pentru care acest produs se păstrează sub apă.

Este folosit în fabricarea de îngrăşăminte agricole şi este extrem de toxic, provocând arsuri din cauza solubilităţii mare în grăsimi. Doza letală pentru om este de o zecime de gram.

Fosforul alb a provocat intoxicaţii grave lucrătorilor din industria de chibrituri, uneori cauzându-le chiar moartea . Pericolul pe îl prezentau chibriturile cu fosfor alb a dus încetul cu încetul la interzicerea lor.

Prima ţară în care s-a interzis prin lege utilizarea fosforului alb a fost Finlanda -în 1872. Au urmat apoi alte ţări, în care s-au pus taxe prohibitive pe chibriturile cu fosfor alb.

Alte inconveniente sunt pericolul de autoaprindere şi slaba rezistenţă la umezeală.

Inhalat, fosforul galben poate da tulburari de ritm cardiac si hipertensiune arteriala, iar in contact cu oxigenul se formeaza pentoxidul de fosfor, ce absoarbe apa si se transforma in acid iritant pentru piele.

Impactul a fost sever, 4 oameni au fost grav raniti, 16 oameni au fost otraviti, 14 sate au fost contaminate si 85 de persoane au fost evacuate in urma accidentului din Ucraina de Vest.

Norul format de aceasta substanta foarte toxica s-a extins pe o suprafata de 86 de kilometri patrati de la locul accidentului

Romania prin vocea ministrul de externe si in numele Guvernului si-a exprimat imediat intreaga disponibilitate de "a acorda autoritatilor ucrainene sprijinul necesar, in situatia in care il vor cere".

Premierul roman si ministrul mediului s-au plans de lipsa de comunicare de care a dat dovada partea ucraineana. "Exista un deficit de informatie din partea ucraineana si suntem nevoiti sa apelam la date de la autoritatile din Ungaria si Polonia", spunea la acea data primul-ministru.

"Am contactat telefonic Ucraina, care a precizat ca nu are date tehnice in privinta accidentului. Nici Ministerul Mediului din Ucraina nu ne-a comunicat nimic, desi era normal ca toti vecinii Ucrainei sa fie informati", a declarat si ministrul mediului roman Korodi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comunicarea intre Operatorii de Mediu in Situatii de Criza.doc

Alte informatii

EAM, ASE ,an 3