Conditionarea si Pastrarea Legumelor

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Conditionarea si Pastrarea Legumelor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Reguli generale

Această lucrare reprezintă o verigă din ansamblul de operaţiuni prin care trec legumele din momentul recoltării şi până la valorificare, îndeplinind astfel condiţiile de calitate prevăzute în STAS-uri şi asigurând în acelaşi timp preţuri diferenţiate la preluarea lor de la producător, în funcţie de epoca de apariţie şi categoria de calitate (fig. 1)

Operaţiunile de condiţionare diferă ca număr, mod şi moment de efectuare, în funcţie de specie, destinaţie, calitate şi dotare tehnică. În funcţie de specificul produsului şi destinaţia lui, condiţionarea precum şi ambalarea legumelor se pot face de către unitatea producătoare, la centrele de condiţionare sau la depozitele de legume, de către muncitorii calificaţi.

Fig. 1 Schema tehnologică a condiţionării legumelor

Punctele de condiţionare din unităţile producătoare trebuie să fie dotate cu hale pentru condiţionare, şoproane pentru ambalaje, pentru depozitarea temporară a legumelor necondiţionate, platforme adăpostite pentru sortare, calibrare, ambalare precum şi spaţii de depozitare a produselor condiţionate, până la predarea lor. Depozitarea şi centrele de condiţionare sunt prevăzute cu construcţii speciale, dotate cu instalaţii complexe .

Sortarea

constă în separarea legumelor corespunzător pe calităţi, după gradul de vătămare, abateri de la formă, stare fitosanitară conform STAS. La unele specii, înainte de sortare sau odată cu această lucrare, se fac unele intervenţii, cum ar fi: tăierea rădăcinilor, a frunzelor exterioare (varză, conopidă, salată), îndepărtarea frunzelor uscate (ceapă) aşezarea în legături (verdeţuri, ridichi de lună, ceapă, praz, sparanghel) împletirea în funii (ceapă şi usturoi uscat).

Lucrarea de sortare se poate efectua la mese simple, iar în cazul centrelor de condiţionare, cu ajutorul benzilor de sortare cu care sunt dotate instalaţiile de condiţionare).

Calibrarea

- constă în clasarea produselor pe mai multe categorii de mărimi (diametru, lungime, greutăţi) şi se poate efectua manual, prin folosirea unor şabloane şi calibratoare prevăzute cu orificii de dimensiuni diferite, sau pe cale mecanică, cu maşini de calibrat după diametru sau greutate.

Spălarea se efectuează în scopul îndepărtării pământului şi substanţelor chimice de pe produse, manual sau prin intermediul unor maşini speciale.

Operaţiunile de condiţionare diferă în funcţie de produs, de destinaţia acestuia, prezentând o mare importanţă în special pentru cel destinate păstrării.

Ambalarea constă în aşezarea produselor în anumite ambalaje care trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

- să fie rezistente pentru cantitatea pe care o vor cuprinde şi pentru manipulările impuse;

- să fie uşor de mânuit şi cu greutatea specifică mică;

- să fie aspectuoase, în special pentru produsele destinate consumului proaspăt;

- să fie ieftine, de preferat paralelipipedice pentru a fi uşor paletizate sau stivuite.

Pentru ambalare se folosesc diferite tipuri de lăzi, confecţionate din lemn sau material plastic precum şi saci sau săculeţi din fibre plastice sau textile, de diferite capacităţi. Pentru transportul şi manipularea legumelor verdeţuri se mai pot folosi coşuri din nuiele de răchită, iar pentru export diferite alte tipuri de ambalaje din lemn sau carton, coşuleţe, suporturi. Aşezarea în ambalaje presupune produse omogene, de aceeaşi calitate, calibru şi grad de maturare (fig. 2).

Fig. 2 Ambalarea legumelor

Dintre ambalajele care se folosesc la valorificarea cartofului timpuriu, cele mai bune rezultate au fost obţinute prin folosirea lăzilor tip P şi M 2. In aceste ambalaje, atât gradul de exfoliere şi brunificare, cât şi nivelul pierderilor sunt mai reduse. Astfel, după 7 zile, în funcţie de ambalaj, exfolierile ajung la 57,6% şi respectiv 65,4%; brunificările la 50,6% şi respectiv 68,6%, iar pierderile în greutate la 3,7% şi respectiv 2,9%. La ambalarea în diferite tipuri de saci (tip export, plasă relon, iută), exfolierile sunt de 82,6-98,0%, brunificările de 80-97,9%, iar pierderile în greutate de 3,4-9.3%. Valori mai reduse se înregistrează la sacii tip export.

Fisiere in arhiva (1):

  • Conditionarea si Pastrarea Legumelor.docx