Contract de Credit pentru Consum

1. Aspecte generale

A. Istoric

In Europa secolului al XV-lea, bancile private, ca si cele publice, raspandite in Italia si in Spania, isi utilizau capitalul numai in mari operatiuni comerciale sau in finantarea lucrarilor publice. De aceea, nivelul de credit pentru consum pe care o resimteau persoanele particulare dupa dezastrul provocat de numeroasele razboaie locale si de epidemii nu isi gasea solutia decat in recurgerea la imprumutul camataresc bazat pe amanet. Repacitatea camatarilor provoca o puternica reactie populara.

In aceste imprejurari intervine Ordinul Fratilor Minoriti, prima ramura a Ordinului Calugarilor Franciscani, fondat in anul 1209 de Sfantul Francisc de Assisi. Acesti calugari care traiau sub porunca saraciei si umilintei (care explica si denumirea ordinului) au decis sa combata plata cametei pe terenul adversarului, fondand banci de imprumut pe gaj denumite Montes Pietatis.

Prima banca de acest fel a fost intememeiata la Arcevia (localitate italiana situata in provincia Ancona), dar ea a avut o existenta efemera. Cea de a doua, fondata la Perugia de calugarul Micchele da Milano a avut succes si a fost urmata de alte banci ale aceluiasi ordin calugaresc.

Animate de un admirabil elan crestinesc, aceste institutii erau subminate de amatorismul calugarilor bancheri. In scurt timp a devenit evident ca nu pot fi acoperite nici cheltuielile functionarii bancii. Capitalul lor era foarte redus si avea ca principala sursa donatiile enoriasilor instariti. Pe de alta parte, cheltuielile pe care le impunea multimea operatiunilor marunte depaseau nu numai mijloacele modeste ale calugarilor , ci si volumul cheltuielilor pe care le-ar fi implicat efectuarea unor operatiuni de proportii mari dar mai putin numeroase.

De aceea, foarte curand a devenit evident ca gratuitatea imprumutului este practic irealizabila si ca este necasar sa fie perceputa o minima dobanda necesara acoperirii cheltuielilor de functionare. Ca urmare, Ordinul Franciscanilor in 1493 si apoi Conciliul intrunit in palatul Latran din Roma in 1515 au confirmat legitimitatea dobanzilor percepute de aceste banci crestine.

In secolele urmatoare, aceste banci s-au raspandit in Italia, in Tarile de Jos, in Franta si alte tari europene. Succesoarele lor actuale sunt casele de credit municipal care functioneaza sub autoritatea consiliilor municipale.

Cu timpul, bancile comerciale au manifestat si ele un interes crescand pentru aceasta categorie de credit, desi volumul operatiunilor de credit pentru consum detine in continuare o pondere nesemnifivativa.

B. Premise si consecinte economice

Este firesc ca generatia actuala sa-si doreasca sa dispuna cat mai curand de conditiile comfortului pe care le ofera productia si serviciile economiei contemporane. Totodata insasi dezvoltarea productiei si a serviciilor impune incitarea consumului, astfel ca este dificil de stabilit daca productia stimuleaza consumul sau cererile consumatorilor impulsoneaza productia.

Accesul la aceste bunuri si conditii de comfort este facilitat prin creditul pentru consum. Un domeniu important al creditului pentru consum il reprezinta creditul pentru construirea sau cumpararea unei locuinte sau a unei resedinte secundare. Pentru a-si realiza dorinta, consumatorul este determinat sa-si mobilizeze mai intai propriile posibilitati de economisire.

Pe baza depozitelor de economii, bancile acorda credite destinate consumului. In concurenta cu bancile, comerciantii diversifica si multiplica ofertele de marfuri si de prestari de servicii pe credit. Tentatia devine irezistibila pentru consumator si consecinta economica este indatorarea excesiva.

C. Varietati

In raport cu destinatia creditului pentru consum, acesta poate fi imobiliar (destinat achizitionarii unui bun mobil sau finantarii unor servicii sau suportarii unor sarcini financiare ocazionale (cum sunt nuntile sau funeraliile) sau imobiliar (destinat cumpararii sau construirii de locuinte sau resedinte secundare).

La randul sau, creditul mobiliar poate fi acordat sub forma unui imprumut personal (fara destinatie precizata) sau sub forma creditului legat de achizitionarea unui anumit bun de folosinta indelungata. Cu aceasta din urma forma de credit sunt asimilate inchirierea cu optiune de cumparare si prestarile de servicii cu plata in rate sau la termen.

Sub aspectul tehnicilor bancare utilizate, imprumutul personal poate fi acordat sau sub forma deschiderii unui credit (care, la randul sau poate fi rambursat intr-o transa sau poate fi reinnoit in sitem revolving) sau sub forma acceptarii pozitiei debitoare a contului clientului (descoperire) pana la plafonul creditului consimtit. Cele mai multe deschideri de cont permanent sunt insotite de carti bancare.