Descrierea unei Pensiuni

Capitolul 1

1.1 Informaţii generale

Aşezare

În extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina.

Vecini

La nord: Ucraina, la vest: Judeţul Satu Mare, la sud: Judeţele Sălaj, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, la est: Judeţul Suceava.

Suprafaţa

6.304 km2 (respectiv 2,6% din teritoriul ţării).

Populaţie

535.000 locuitori.

Oraşe

Baia Mare, reşedinţă de judeţ, cu 150.000 locuitori, la poalele Munţilor Gutâi, pe râul Săsar, cu nesecate comori de frumuseţe, într-un univers aparte. Alte oraşe: Baia Sprie, Borşa, Cavnic, Seini, Sighetu Marmaţiei, Târgu Lăpuş, Vişeu de Sus.

Relieful

Este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind între 200 m în depresiuni şi 2.300 m pe culmile munţilor (care reprezintă prin excelenţă 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramureşului este înconjurată de munţi în totalitate, la sud-vestul ei aflându-se munţii vulcanici Oaş, Gutâi şi Ţibleş, la est Munţii Maramureşului şi la sud-est Munţii Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m), cu creste ascuţite şi prelungi, abrupturi impunătoare şi văi pitoreşti. Mai cuprinde părţi din Subcarpaţii Transilvaniei, Podişul Someşan, Dealurile vestice.

Clima

Este diferenţiată, în funcţie de diversitatea formelor de relief, temperat continentală, cu vânturi din direcţia sud-vest şi sud-est.

Cursurile de apă

Brăzdează ca un păienjeniş, de la Tisa cu afluenţii săi: Vişeu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale largă mărginită de terase, la Someşul din sud, cu afluenţii Lăpuş, Bârsău, precum şi izvoarele cu apă minerală Borşa, Crăciuneşti, Breb, Botiza.

1.2 Obiective turistice

Munţi

Masivul Pietrosul (Munţii Rodnei), de 2.303 m, la 10 km de Borşa, adăposteşte cea mai importantă rezervaţie naturală din nordul ţării (de interes geologic, botanic şi faunistic). Masivul prezintă numeroase urme glaciare (creste, văi, circuri, morene). A fost declarat de UNESCO rezervaţie a biosferei. Munţii Gutâi (1.443 m), acoperiţi cu păduri seculare, fac parte din cadrul lanţului munţilor vulcanici. O privelişte bizară oferă „Creasta Cocoşului”, la 12 km de Baia Sprie, imens bloc de andezit care domină împrejurimile cu semeţia lui sălbatică, formează o rezervaţie geologică. Munţii Ţibleş (1.839 m altitudine maximă), presăraţi cu poieni, stânci şi stâne, având traseele lungi şi obositoare, ce necesită multe popasuri. Alţi munţi: Munţii Maramureşului, cu vf. Farcău de 1.957 m.

Fig.1 Masivul Pietrosu

Văi şi cascade

Valea Vaserului se caracterizează printr-o succesiune de peisaje inedite, şi formează unul dintre cele mai impresionante defilee înguste ale Carpaţilor răsăriteni, presăraţi pe ambii versanţi cu zeci de izvoare minerale. Valea Izei şi Valea Marei (pe DN 18), trasee care oferă pe lângă peisaje de un mare pitoresc şi satisfacţia vizitării unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum şi a unui şir întreg de porţi maramureşene, adevărate arcuri de triumf rustice. Alte văi şi cascade: Puzdrele şi Cailor, cu o cădere de 40 m.

Fig.2 Cascada Cailor

Lacuri

Lacul de acumulare Friza, pe râul omonim, la 10 km de Baia Mare, se adresează turismului recreativ. Alte lacuri: Ocna Şugatag şi Coştiui, lacuri sărate cu valoare curative, Lacul glaciar Iezerul, în masivul Pietrosu. Staţiuni Borşa (la 850 m altitudine), staţiune balneoclimaterică şi de odihnă la poalele Munţilor Rodnei. Clima este blândă (temperatura medie iarna: 80C, iar vara 200C), cu aer puternic ozonat datorat pădurilor de brazi care înconjoară staţiunea. Atracţia turistică de care se bucură Borşa este rezultatul numeroaselor posibilităţi de drumeţie şi mai ales de practicare a sporturilor de iarnă. Pe versanţii nordici ai munţilor Rodnei, zăpada se menţine până în timpul verii, iar uneori persistă chiar de la un an la altul. Dispune de pârtii de schi pentru toate categoriile de practicanţi şi de o trambulină naturală, de asemenea, există telescaun şi teleski. Tratamentele efectuate în cadrul bazelor din staţiune include terapii moderne, naturiste, mofete naturale. Căile de acces sunt: feroviare - gara Vişeu şi apoi cu mijloace auto, rutiere - DN 18, Baia Mare - Sighetul Marmaţiei - Borşa, DN 17 şi DN 18 Suceava - Pasul Prislop - Borşa, DN 17C şi DJ 186 Bistriţa-Năsăud - Borşa. Ocna Şugatag (la 20 km de Sighetul Marmaţiei), staţiune balneoclimaterică (la 490 m altitudine, la poalele lanţului vulcanic Tibleş-Gutâi). Complexele turistice Izvoarele, Mogoşa şi Crăciuneşti.

Fig.3 Lacul Firiza

Vestigii istorice

Turnul lui Ştefan de la Baia Mare, interesantă construcţie în stil gotic ridicată în 1347, ce seamănă cu turnul vechii primării din Praga. De la înălţimea sa de 50 m, turnul oferă o frumoasă panoramă asupra oraşului. Bastionul Măcelarilor din Baia Mare, făcea parte din sistemul de fortificaţii al oraşului (sec. XV). Se spune că de aici s-a tras glonţul care l-a ucis pe vestitul haiduc Pintea Viteazul. Alte vestigii istorice: Clădirea Monetăriei din Baia Mare (1734 - 1738), azi sediul Muzeului Judeţean, Ruinele Cetăţii Chioarului de lângă Şomcuta Mare, menţionată documentar în 1319, Ruinele cetăţii Bogdan Vodă.