Desecarea Terenurilor Agricole prin Canale Deschise

Desecarea terenurilor agricole prin canale deschise

Eliminarea apelor de suprafataprovenite din precipitatii abundente, topirea zapezii, prin scurgeri de pe terenurile învecinate mai înalte, din irigatii, se realizeaza printr-o retea decanale decshise.

Schema retelei de canale d edesecare deschise, tipurilede canale si amplasarea acestora depind de marimea suprafetei cu exces de umiditate, sursa si marimea excesului, de relieful terenului supus desecarii, de folosinta si oganizarea teritoriului, si când este cazul, de reteaua de irigatie.

Reteaua de canale de desecare deschise, în functie de sursa excesului de umiditate este alcatuita din retea de colectare si evacuare a apelor în exces provenite din precipitatiile cazute pe suprafata de desecat, reteaua de colectare a apelor din scurgeri de suprafata de pe terenurile învecinate mai înalte,reteaua de colectare aapelor în exces provenite din irigatii, reteaua de colectare a apelor de infiltratie prin diguri si pe sub diguri, reteaua de colectare a apelor în exces provenite de la amenajarile piscicole.

Reteaua de colectare si evacuare a apelor în exces provenite din precipitatii cazute pe suprafata de desecat este alcatuita din canale tertiare, canale secundare, principale si canale colectoare de evacuare.

Canalele tertiare, cele mai mici elemente ale retelei de desecare cu caracter permanent, au rolul de a intercepta apa ce se scurge la suprafata terenului, scurgere accelerata prin lucrarile de nivelare, modelare, executate în interiorul parcelelor cultivate. Pentru a intercepta apele de scurgere la suprafata, canalele tertiare se amplaseaza aproape perpendicular pe linia de cea mai mare panta, cu o mica înclinare fata de curbele de nivel, astfel încât sa li se asigure o panta. Traseul canalelor tertiale, ori de câte ori este posibil, va trebui sa traverseze zonele depresionare pentru a colecta apele care stagneaza în aceste zone. Evacuarea apei care stagneaza în microdepresiunile dintre canalele tertiare, canale cu caracter permanent, se realizeaza prin santuri cu rigole cu caracter provizoriu executate anual.

Pentru a putea fi usor traversate de masini si utilaje agricole, santurile sau rigolele provizorii se exexuta cu sectiunea de forma triunghiulara, cu taluzuri a caror înclionare este de 1/4 - 1/8.

La amplasarea canalelor tertiale se urmareste ca pe lânga interceptarea apelor de scurgere sa se obtina parcele de forma cât mai regulata si marimi care sa permita executarea macanica a lucrarilor agricole cu randament corespunzator. Pentru a obtine sectoare de forma dreptunghiulara, cu suprafata de 20-75 ha, canalele tertiare se vor amplasa paralele între ele, la distante de minimum 250 m, de regula 300-500 m si cu lungimi de 80-1500 m .Distanta dintre canalele tertiale depinde de viteza de scurgere a apei la suprafata solului si de durata admisa de stagnare a apei.

De amplasarea si dimensionarea corecta a canalelor tertiare, care constituie elemente de regularizare a apelor sau scurgerile de suprafata, deinde în cea mai mare masira reusita lucrarii de desecare, eliminarea în timp util a excesului de umiditate.

Canalele secundare, pentru a prelua si conduce cu viteza sporita, apele colectate din canalele tertiare, se amplaseaza pe linia de cea mai mare panta. Aceste canale, în funtie de situatia de pe teren, pot avea actiune unilaterala sau bilaterala. În cazul actiunii unilaterale, distanta dintre canalele este egala cu lungimea canalelor tertiare, iar în cazul actiunii bilaterale distanta se dubleaza. Lungimea canaleler secundare poate avea valori de 15oo-3000 m , în functie de panta terenului si organizarea teritoriului. Lungimi prea mari ale canalelor pot conduca la adâncimi mari ale acestora, situatii ce trebuie evitate. Prin modul de amplasare, canalele secundare trebuie sa delimiteze sectoare regulate, de dorit , de forma dreptunghiulara.

Canalele colectoare principale si colectoare de evacuare, care preiau apa din canalele de ordin inferior, se amplaseaza pe cotele joase ale terenului, de preferat pe traseul depresiunilor, vailor, vâlcelelor, privalurilor, urmarindu-se respectarea organizarii territoriului si cât mai putine frânturi pe traseul lor.

Racordarea în plan a canalelor de ordin inferior si canalele de ordin superior se face sub un unghi de 60 0, iar în cazul în care canalele de ordin inferior au un traseu perpendicular pe canale de ordin superior, racordarea se face sub forma unei curbe, cu raza de 1-10 ori latimea la gura a canalului respectiv. În functie de natura pamânturilor. Prin racordarea sub un unghi de 600 sau sub forma unei curbe se previne colmatarea si eroziunea malului în zona de descarcare a apelor dintr-un canal în altul.

Reteaua de colectare a apelor din scurgeri de suprafata de pe terenurile învecinate mai înalte este alcatuita din canale colectoare de centura. Aceste canale se amplaseaza paralel cu latura din amonte asupra suprafetei de desecat, la o distanta de 5-50 m de la baza versantului, în funcsie de panta terenului, pericolul colmatarii si în functie de organizarea teritoriului. Lungimea maxima a cestor canale este de 1500 m. Când lungimea lor depaseste 1,5 km, acestea se întrerup, se separa în tronsoane care se racordeaza fiecare la cel mai apropiat canal colector principal al retelei de desecare a apelor interioare.

Canalele colectore de centura au taluzul amonte, pe care se scurge apa în canal, cu o înclinare mai dulce, în medie 1/2 pentru a nu fi erodat, în acelas scop taluzul se poate înierba. Taluzul din aval are o înclinare dictata de natura terenului, 1/1-1/1,5. Pentru a mari capacitatea canalului colector de centura, cu pamântul rezultat din executarea lui se poate realiza în apartea din aval un digulet, la o anumita distanta de mal numita berma.