Ecotehnica plantației pomicole pe rod - sămânțoase

Din grupa samantoaselor (pomaceelor) fac parte speciile: mar, par, gutui. Caracteiistica comuna este fructul care poarta denumirea de poama, cu mezocarpul comestibil sub forma de pulpa, care cuprinde seminte. MaruI este specia cea mai importanta din aceasta grupa, atat ca suprafata (in plantatiile noi reprezinta 45%), cat si ca importanta economica. Gutuiul are 0 valoare economica mica, fiind reprezentat in procent de 1,5%. Fructele se consuma in stare proaspata sau se industrializeaza sub forma de compoturi, dulceturi, jeleuri, sucuri.

Particularitati. Samantoasele sunt specii pomicole la care perioada de tinerete este mult influentata de portaltoi, cat si de tehnologiile de cultura. Aplicarea in plantatiile noi a portaltoilor si tehnologiilor adecvate, a dus la scurtarea perioadei de tinerete la samantoase in loc de 5 - 7 ani la 2 - 3 ani.

Grupa speciilor samantoase are un potential productiv ridicat, datorita insusirii soiurilor de a diferenta muguri de rod din abundenta, cat si faptului ca unele soiuri precoce ramurile devin florifere inca din primul an de viata. MaruI si parul rodesc pe ramuri roditoare propriu-zise sau fIorifere (tepuse; nuleiuse, mladite) si ramuri roditoare in devenire - neflorifere (pinteni, smicele). Majoritatea soiurilor de mar si par sunt auto sterile, de aceea in plantatii trebuie asigurati polenizatorii. Gutuiul face exceptie,fiind autofertil, poate fi cultivat cate un singur soi in parcela. Specii rezistente la ger, se dezvolta cel mai bine in zona colinara (marul si parul). Durata economica de viata a samantoaselor este diferita in functie de combinatia soi-portaltoi si de sistemul de cultura. Astfel, in sistem intensiv durata medie este de 20 - 25 ani, in sistem superintensiv de 12-15 ani, in sistem clasic de 30 - 35 ani.

Alegerea si pregatirea terenului Livezile de mar ~i par se' amplaseaza pe terenuri plane si cu panta de pana la 24%, de preferat in zona colinara umeda moderat, iar in zona cu precipitatii sub 600 mm anual, cu sistem de irigare. In vederea plantarii, terenul se desfunda la 60 cm. Se fertiliteaza cu 40 - 60 t/ha gunoi de grajd si 600 - 800 kg superfosfat si 300 - 400 kg/ha sare potasica. Ingrasaminte1e se incorporeaza printr-o aratura adanca.

Intretinerea plantatiei. Ingrijirea pomilor si lucrarile solului in livezile de samantoase sunt facute in functie de sistemul de cultura si alti factori ( tipul de sol si tipul de coroana, conditiile meteo din acel sezon, etc.). La par, in cazul altoirii pe gutui, sistemul radicular este mai superficial.La mar, tehnologiile moderne recomanda pentru zonele cu suficienta umiditate (din precipitatii sau din irigatie) sistemul de intretinere a solului inierbat pe intervalele dintre randuri, combinat cu erbicidarea pe rand iar la par si la gutui terenul ssa se intretina ca ogor negru. Erbicidele recomandate pentru mar sunt: Caragard in cantitate de 8-10 kg/ha, Simazin 8-10 kg/ha, administrate permanent sau Gramoxone 3-4 l/m in timpul vegetatiei, cand buruienile au o inaltime de 15-20 cm. Parul, in schimb, este mai sensibil la erbicide, incat Simazinul va fi folosit in doza de 2 kg/ha aplicat preemergent, iar Gramoxone in cantitate de 2-3 l/ha postemergent de 4-5 ori in cursul vegetatiei.

Fertilizarea livezilor se face pe toata suprafata, in functie de productia de fructe. Irigarea la mar si par se aplica in momentele critice in livezi pe rod din zonele cu precipitatii de sub 600 mm annual si in zonele de stepa si silvostepa, cu 4-5 udari, cu norma de udare de 500-700 m3 apa/ha. La gutui se recomanda o norma de udare de 600-1000 m3/ha.

La mar se manifesta dereglari in nutritia minerala cand este cultivat pe soiuri acide cu pH mai mic de 5,2 si gradul de saturatie in baze mai mic de 60%. Pentru crearea conditiilor de nutritie minerala normala si de valorificare efieienta a ingrasamintelor se impune corectarea aciditatii solurilor din livezi cu amendamente calcaroase. Reducerea aciditatii prin amendare nu este neeesar sa se faca pana la neutralizare totala ci numai pana la pH in jur de 6,0 si grad de saturatie in baze in jur de 80%, conditii de aciditate in care marul creste si rodeste bine (Manughevici Em. si colab. ¬1970).

Cantitatea de substanta organica din sol determina in mare masura fertilitatea acestuia. Bilantul substantei organice din sol in livezile in care se practica ogorul negru este negativ. Pierderile de materie organica prin mineralizare sunt de 5 -10 tone la ha anual (1-2 t substanta uscata). Acest deficit trebuie suplinit prin adaos de substanta organica sub forma de ingrasaminte iar pe solurile care contin mai putin de 2% humus este necesar sa se aplice ingrasaminte organice in cantitati sup1imentare pentru ridicarea continutului de humus din sol.

Aplicand aceasta formula pentru cazurile mai des intalnite rezulta doze de ingrasaminte organice cuprinse intre 12 si 90 t la ha pentru mar si par si de 10-30 tone/ha pentru gutui. Aceste doze se aplica o data la 2- 3 ani. Sporul de productie obtinut in urma aplicarii ingrasamintelor organice este cupriris intre 9 si 54% in functie de insusirile solului si specificul pomilor.