Evoluția Principalelor Resurse ale Producției Agricole din România după Anul 1989

Fondul funciar

Terenul agricol, indiferent de natura relaţiilor juridice în care se încadrează, reprezintă înainte de toate principalul mijloc de producţie din agricultură. Dacă în afara altor mijloace de producţie utilizate în sfera producţiei agricole producţia de bunuri agricole ar putea avea loc, mai greu, dar totuşi are loc, atunci în afara pământului cu foarte mici excepţii, producţia agricolă nu ar putea avea loc, cel puţin la scara necesară asigurării integrale a necesarului de hrană pentru populaţia unei ţări sau pentru omenirea întreagă.

În acelaşi timp pământul, respectiv terenul agricol, reprezintă şi un principal mijloc de muncă şi obiect al muncii, întrucât asupra lui au loc lucrări şi procese care în final conduc la menţinerea şi chiar sporirea capacităţii de producţie. Prin urmare, terenul agricol are o triplă ipostază: mijloc de producţie, mijloc de muncă şi obiect al muncii. Această triplă ipostază obligă omul la o considerare corespunzătoare a lui. În continuare vom face unele aprecieri asupra fondului funciar naţional şi a regiunii V Vest.

România dispune de suprafaţa totală de 23.839.100.000 ha, din care fondul funciar agricol ocupă la nivelul anului 2006 suprafaţa de 14.731 mii ha (tabelul nr. 1 tabelul nr. 2.)

Terenul arabil reprezintă 9.434,60 mii ha, cea ce înseamnă 64% din totalul agricol, diferenţa fiind ocupată de celelalte categorii de folosinţă:

De remarcat ponderea mare a suprafeţelor ocupate de pajiştile naturale, care împreună deţin 33,00% din terenul agricol, adică o treime. Această situaţie este avantajată de relieful foarte variat al ţării, zona dealurilor şi colinară fiind practic ocupată aproape în exclusivitate de aceste folosinţe. Ponderea mare a pajiştilor naturale favorizează extinderea în aceste zone a producţiei zootehnice, în special a ramurii ovinelor şi a bovinelor.

România dispune de un fond forestier apreciabil, de 6272,3 mii ha, respectiv 26,31% din suprafaţa totală, fiind la nivel european considerată ca dispunând de un grad mediu spre mare de ocupare a terenului cu vegetaţia forestieră. Şi acest lucru a fost favorizat de relieful diversificat al României, munţii şi dealurile înalte fiind o prezenţă obişnuită în peisajul României.

Regimul juridic nu este o coordonată tehnico-tehnologică a terenului agricol. Totuşi regimul juridic îşi manifestă influenţa asupra formelor de exploatare a terenului agricol. Astăzi România parcurge drumul punerii de acord a structurilor funciare juridice cu formele de exploataţie a terenului agricol.

Formele de proprietate, alături de cele de exploataţie manifestă un puternic impact asupra formelor şi a nivelelor de finanţare a producţiei agricole. În tabelul următor prezentăm structura fondului funciar şi pe domenii de proprietate pentru fiecare din cele cinci categorii de folosinţă.