Factorii care Influențează Producția Individuală de Lapte

1. Introducere

Până la sfârşitul secolului al XIX-lea laptele şi produsele lactate au constituit circa 50% din hrana zilnica a poporului roman. Date privind primele incercari de prelucrare a laptelui in tara noastra sunt putine. In ultimii ani, ca urmare a unor cercetari arheologice, s-a descoperit la sud-est de Sarmizegetusa tipul de asezare "stana dacica" unde apar elemente privind prelucrarea laptelui in acea perioada. Laptele are o importanta deosebita deoarece are o valoare nutritiva buna. Valoarea alimentara sau nutritiva a unui produs alimentar reprezinta calitatea sa principala si este cu atat mai mare cu cat acesta raspunde mai bine nevoilor organismului. Laptele, dupa cum se stie, a fost predestinat de natura ca prima hrana a omului. Acesta reprezinta un aliment care contine intr-o proportie corespunzatoare toate substantele necesare dezvoltarii organismului tanar, in starea cea mai usor asimilabila.

Laptele si branzeturile au valoare nutritiva importanta importanta prin componentii constituenti. Dintre efectele benefice ale laptelui amintim: - este cea mai buna sursa alimentara de calciu, 200 mg % cel proaspat, 500 mg % in branza telemea; - realizeaza comditii favorizante pentru absorbtia si fixarea calciului in oase si dinti, prin raportul calciu/fosfor = 1,4, deci supraunitar, prin prezenta vitaminei D3 si prin prezenta lactozei; - contine proteine de calitate superioara (3,5 g proteina la 100 ml lapte): caseina, lactalbumina, lactoglobulina; - are in cantitati optime toti aminoacizii esentiali si un coeficient ridicat la utilizare digestiva; - este o buna sursa de vitamine hidrosolubile si liposolubile - are un continut ridicat de riboflavina, piridoxina, acid pantotenic,tiamina, niacina, vitamina A si D; - produsele lactate acide si branzeturile fermentate au in compozitia lor Na, K, P si unele vitamine din complexul B; - laptele contine putini acizi grasi si are un continut de colesterol mai mic decat alte alimente de origine animala Tratamentele termice intensive (fierberea, concentrarea) inactiveaza sau distrug o parte din substantele sensibile din compozitia laptelui. Prin incalzirea laptelui la temperaturile de 102-105°C si in urma evaporarii apei se obtine substanta uscata, un reziduu de culoare galben-bruna. Dintre compusii chimici ai laptelui cel care variaza este grasimea si de aceea in practica se foloseste ca indice caracteristic substanta uscata neagra, adica substanta ramasa dupa indepartarea grasimii din reziduul obtinut prin evaporarea apei.

Materia prima pentru industria laptelui si a produselor lactate o constituie laptele de vaca, de oaie, capra, bivolita. Este alimentul cel mai complet si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza in nutritia omului. Laptele mai este denumit si „Sangele Alb” prin valoare sa hranitoare. Are peste 100 de substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea inafara de rolul ei energetic contribuie si la formarea rezervelor de grasime din organism. Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui. Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate. Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate a populatiei.

2. Factorii care influenteaza cantitatea si calitatea laptelui

Factori interni:

- Specia- cea mai mare cantitate de lapte se obtine de la vaci, bivolite, capre si ovine.

- Rasa, familia, linia- sunt rase, linii sau familii care produc lapte mai mult si mai bogat in grasime si proteine in timp ce altele produc lapte mai putin si cu o compozitie diferita.

- Individualitatea- da diferente chiar in sanul aceleiasi rase, linii sau familii si in conditii identice fiind influentat de metabolismul fiecarui animal.

- Forma si dezvoltarea ugerului- influenteaza capacitatea productiva.

- Varsta- productia de lapte este mai mica la primele fatari, creste pana la a IV a fatare, apoi scade treptat.

Factori de mediu:

- Naturali : caldurile mari, ploile si umezeala au influenta negativa scazand astfel productia de lapte.

- Artificiali: a) hranirea, lipsa substantelor nutritive duce la scaderea cantitatii de lapte(aceste fenomen se intampla iarna si primavara cand substantele nu au atatea substante hranitoare ca vara sau toamna)

b) adaparea

c) igiena corespunzatoare

d) mulsul

A. Factori care afecteaza calitatea laptelui.

Productia de lapte depinde de un complex de factori si conditii privind atat animalul (rasa, dezvoltarea corporala, tipul de constitutie si de metabolism, capacitatea functionala a organelor si aparatelor interne, dezvoltarea si structura glandei mamare etc), cat si a conditiilor de viata ale acestora (hrana, intretinere, conditii de adapost, calitate a mediului inconjurator etc).

Factori genetici. Calitatile individuale si aptitudinile productive ale unui animal depind in primul rand de rasa careia ii apartine. In conditii identice de alimentatie si ingrijire, animalele din aceeasi rasa nu secreta cantitati identice de lapte, avand aceeasi compozitie chimica. Aptitudinile de a produce o cantitate mai mare de lapte sau un lapte cu un continut mai mare de grasime, sunt caractere individuale care se transmit ereditar.

Perioada de lactatie. Activitatea glandei lactogene este ciclica. La inceputul perioadei de lactatie, activitatea glandei mamare este intensa, apoi cu trecerea timpului scade treptat. Cea mai mare cantitate de lapte se obtine in primele 5-6 luni dupa fatare, dupa care productia de lapte scade.

Durata repaosului mamar. S-a constatat ca la animalele la care perioadele de lactatie se unesc, productia de lapte este mai mica, in comparatie cu animalele care beneficiaza de o perioada de timp, in care nu sunt mulse. Durata acestei perioade.trebuie sa fie cuprinsa intre 45-60 zile.