Extras din referat
În prezent, plantaţiile pomicole de măr ocupă suprafeţe extinse în zonele geografice cu un climat temperat, atât în emisfera sudică, cât mai ales în cea nordică. In România, mărul este cea mai importantă cultură pomicolă, cu o răspândire din zona montană până în cea de câmpie, dar majoritatea suprafeţelor cu livezi intensive şi superintensive sunt amplasate în zona dealurilor submontane şi cea de podiş.
După Cydia pomonella L. (viermele merelor), care este unul dintre dăunătorii cheie şi care, de cele mai multe ori, impune aplicarea unor măsuri severe de combatere, se situează speciile de lepidoptere ale căror omizi sunt foliofage, provocând daune organelor verzi ale mărului (frunze, muguri, vârful lăstarilor). În condiţii normale de biotop, aceste din urmă specii au o importanţă economică redusă, rareori depăşindu-se pragul economic de dăunare.
Principalele specii de lepidoptere foliofage semnalate la măr aparţin familiilor Argyresthiidae, Choreutidae, Gelechiidae, Oecophoridae, Plutellidae, Tortricidae, Yponomeutidae, dintre microlepidoptere şi Dilobidae, Geometridae, Lymantriidae, Lasiocampidae, Lycaenidae, Noctuidae, Papilionidae dintre macrolepidoptere. Dintre acestea, familia Tortricidae este cea mai bine reprezentată, atât prin numărul de specii cât şi prin principalii indici ecologici de abundenţă şi dominanţă.
Viermele merelor - Cydia pomonella
Răspândire:
Viermele merelor, se întâlneşte în toate zonele pomicole, fiind frecvent în livezile de măr neangrijite, unde determină pierderi importante, atât cantitativ cât şi calitativ.
Descriere:
Adulţii au aripile anterioare largi, subrectangulare, cenuşii-deschise cu numeroase striuri transversale sinuoase. Spre marginea externă prezintă o pată brun-închis, încadrată de două benzi semilunare galbene, cu luciu de bronz. Pe faţa ventrală, la masculi se observă o zonă de solzi, neagră, sub forma unei pete; aripile posterioare sunt brune-arămii cu reflexe aurii.
Oul este subcircular, puţin bombat, alb-opalescent, în timpul incubaţiei trece prin faza de "cerc roşu", apoi de "cap negru", iar înainte de ecloziune are culoarea brun-închis.
Larva este de culoare roza deschis, cu capul si placa toracica brune. Fiecare segment al corpului prezinta cate 2 tuberculi negriciosi, cu peri fini. Picioarele abdominale poarta 28 – 35 crosete, dispuse intr-un rand. Lungimea corpului este de: 18 – 20 mm.
Pupa este galben-brună sau brun închis.
Biologie:
În funcţie de zonă, în ţara noastră viermele merelor are 1-3 generaţii, frecvent 2 generaţii; iernează ca larvă în stadiul de cocon de iarnă, cu pereţii groşi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Familia Tortricidae - Viermele Merelor - Cydia Pomonella.doc