Globalizarea

Globalizarea este un subiect controversat. Lipsită de orice controversă este în schimb importanţa acestui subiect, şi nu doar în ceea ce priveşte educaţia politică. Democraţia, legitimarea sau raporturile cu economia sunt teme care sunt atinse decisiv de dezbaterea cu privire la globalizare.Întrebarea din ce în ce mai importantă pentru educaţia (politică) cu privire la rolul deţinut de comunicaţia publică poate fi folosită cu succes în scopul ilustrării acestui subiect. Globalizarea, un termen nou, dar între timp omniprezent, este instrumentalizat pentru a răspunde unor interese variate. Recunoaşterea acestor procese aduce beneficii care depăşesc graniţele discuţiei cu privire la globalizare.

Şi, în fine, atunci când ne ocupăm cu subiectul "globalizare" trebuie să avem în vedere şi dezbaterea actuală cu privire la problemele centrale şi de viitor care vizează atât politica cât şi educaţia.

Ce este globalizarea?

Problemele apar în ceea ce priveşte globalizarea încă din momentul încercării de definire a acestei noţiuni. Oamenii de ştiinţă şi opinia publică nu au căzut încă de acord asupra unei singure definiţii. În următoarea tabelă apar diferite posibilităţi de definire a globalizării:

Globalizarea este ...

„... procesul de surmontare al graniţelor apărute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale şi se înfăţişează ca o ‚detaşare’ a economiei de piaţă faţă de normele morale şi legăturile instituţionalizate dintre societăţi ...“[Elmar Altvater]

„... intensificarea relaţiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanţă unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi kilometri depărtare şi viceversa ...“[Anthony Giddens]

„... intensificarea cantitativă şi calitativă a tranzacţiilor ce depăşesc limitarea impusă de graniţe, concomitentă cu expansiunea spaţială a acestora ...”[Ulrich Menzel]

„... cea mai mare schimbare economică şi socială de la Revoluţia Industrială încoace ...“[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... o interdependenţă sporită şi integrarea diferitelor economii din lume ...”[Meghnad Desai]

„... un proces al creşterii numărului legăturilor dintre societăţi şi domenii-problemă...“[Johannes Varwick]

„... prin globalizare se intensifică concurenţa pe pieţe ...“[C. Christian von Weizsäcker]

„... descătuşarea puterilor pieţii mondiale şi slăbirea puterii economice a statului ...“

[Schumann/Martin]

„... a devenit un termen la modă, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice şi ştiinţifice în mod inflaţionist, şi care este privit, pe de o parte, ca o „ameninţare“ şi, pe de cealaltă, ca o „oportunitate“ ...“[Johannes Varwick]

„Dinamica globalizării este controlată de puterile economice, şi totuşi consecinţele sale cele mai importante aparţin domeniului politic“ [Klaus Müller].

Şi pentru că termenul „globalizare“ este într-atât de complex, el trebuie dezbătut mai ales la nivelul conţinuturilor sale. Vom aborda şi discuta, pentru început, următoarele idei:

• Aspectul central al dispariţiei graniţelor şi consecinţele acestui fapt pentru statul naţional (cuvântul cheie: „eroziune“);

• Importanţa epocală care este deseori acordată procesului globalizării (în mod analog industrializării);

• Se pune întrebarea dacă este vorba în acest caz de un proces nou, sau dacă globalizarea există de mai mult timp, procesele doar fiind accelerate începând cu anii 80 (varianta conform căreia globalizarea este doar un simplu „mit“ nu se mai regăseşte aproape deloc în această dezbatere);

Diferenţierea făcută între cele două abordări diferite în principiu ale noţiunii de globalizare, şi anume, pe de o parte, înţelesul ei într-un sens mai restrâns, economic (vezi definiţia lui Desai şi a lui Weizsäcker), şi, pe de cealaltă parte, relevanţa ei mai largă, ce cuprinde toate legăturile de la nivel social (vezi definiţia lui Giddens);