Lavanda - plantă medicinală

Familia: Labiatae, alături de rozmarin, mentă, oregano.

Denumire ştiinţifică: Lavendula angustifolia (Levănţică)

Denumire populara: Aspic, Levand, Levănţica de grădina, Levănţica de pădure, Livant, Livănţica, Livan, Spichinel, Spichinat

Origine: Bazinul Mediteranian, Insula Canarilor, Africa de Nord, Asia de sud-est

Lavandula vine de la latinescul lavare= a spala care se referă la utilizarea levănţicăi în uleiurile de baie. Cele mai multe limbi europene şi non-europene denumesc levănţica după sursa latină: ,,Lavendel” în germană, ,,lavanda” în spaniolă, ,,lavandina” în letonă, ,,levanţică” în română, ,,lavendin” în slovenă, ,,levandula” în slovacă, ,,laventeli” în finlandeză, ,,lavandula” în bulgară, ,,levanta” în greacă, ,,lavanta cicegi” în turcă şi ,,lavender” în ebraică.

Lavanda este o planta de origine mediteraneana. Raspandirea acestei plante in intreaga Europa s-a facut cu sute de ani in urma, cand a patruns, prin Marea Britanie, pana in zonele indepartate ale Rusiei orientale. La noi se cultiva, dar ierneaza liber.

Lavanda a fost utilizată iniţial de către fenicieni, egipteni şi arabi ca parfum şi pentru mumificări, apoi a fost folosită de către romani pentru aromatizarea apei de baie, care au dus-o în Anglia pe măsură ce s-au extins spre nord pentru a cuceri. A fost una din plantele aduse de către colonişti în America odată cu alte specii de plante pentru a se simţi în această nouă lume ca acasă.

Este folosită în buchetele de nuntă se consideră că aduce noroc mirilor. Francezii o folosesc nu numai în parfumerie şi în medicină (uleiul volatil), dar şi în scopuri culinare. Fiind un membru al familiei plantelor mentolate, florile uscate pot fi folosite sub formă de potpourri pentru a masca mirosurile neplăcute.

In tradiţia populară: uleiul este întrebuinţat în industria parfumurilor şi săpunurilor de toaletă. Tulpinile florifere se puneau între haine contra moliilor şi a le conferi un miros frumos. Se mai întrebuinţa ca stimulent, antispasmodic, tonic şi la combaterea bolilor aparatului respirator.

Plămădeala cu un pumn de flori într-un litru de rachiu de drojdie tare, ţinută două săptămâni şi apoi strecurată, se punea în comprese, ca să aline durerile din căzături şi vânătăile, să vindece rănile şi arsurile, precum şi contra căderii părului.

Câteva picături de ulei de levănţica se puneau în vasele în care se adăpau animalele, pentru pofta de mâncare.

I. Descriere:

Este un subarbust, cu radacina lignificata, groasa pana la 2-3 cm. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta.

Tulpina esta ramificata puternic de la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliate, iar tulpinile tinere sunt patrunghiulare, pubescente. Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara.

Frunzele sunt opuse, linear-lanceolate, acute, cele inferioare cenusii, de 1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase.

Florile au bractee ovate, brune, membranoase, caliciul cilindric, paros si glandulos, cu peri glandulari unicelulari sau 8-12 celulari, au 4-6 mm lungime si diametrul de 3-4 mm; de culoare violet cenusiu cu 10-15 nervuri paralele, cu 5 dinti mici dintre care doi mai dezvoltati. Corola bilabiata, de 5-8 mm lungime, de culoare albastra-violeta, pubescenta si glanduloasa, cu tubul aproape drept. Labiul superior este bilobat, cel inferior trilobat cu lobii obtuzi. Nuanta florilor difera de la albastru-violaceu pana la albastru-deschis. Mirosul este placut, aromat, iar gustul usor amarui. Florile proaspete contin 0,5-1% ulei volatil iar cele uscate 1-3%. Infloreste in luna iulie.

Fructele sunt 4 nucule, situate la baza calciului persistent, alungit ovate, de 2 mm lungime si de 1 mm grosime, cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioase.

Levantica este folosita in medicina si in industria parfumurilor. Are actiune calmante asupra sistemului nervos central, antiseptica, coleretica, colagoga, cicatrizanta, diuretica, carminativa. Se foloseste in tratarea migrenelor,cefaleelor, a afectiunilor cardiace cu substrat nervos, prin reglarea starii de excitatie a unor receptor interni, in tulburari digestive, balonari abdominale.

Florile de levantica uscata, amestecate cu sulfina, alunga moliile si parfumeaza placut hainele si rufaria.

Pericole: O udare excesiva poate duce la putrezirea radacinilor.

II. Cultivare:

Se poate cultiva atat in gradina cat si in ghivece. Se inmulteste prin producere de rasad din seminte, prin butasi sau prin despartirea tufelor batrane. Butasi se taie la sfarsitul lui august sau inceputul lui septembrie din ramurile care nu au avut flori si se aseaza intr-un compost din nisip si turda. Vasul in care se afla acesta se acopera cu o folie de plastic transparent la o temperatura de circa

Are nevoie de udari regulate , sa fie asezata in bataia razelor de soare, dar pazita de vant. In perioada anterioara infloririi se adauga un ingrasamant in apa de udat. Mutarea plantei se face toamna intr-un compost fertilizat si alcalinizat. Iarna se reduce umiditatea.

III. Reproducere:

Se inmulteste prin butasi la sfarsitul lui august sau inceputul lui septembrie. Acestia se taie din ramurile care nu au avut flori si se aseaza intr-un compost din nisip si turda. Vasul in care se afla acesta se acopera cu o folie de plastic transparent la o temperatura de circa 16 °C. Unele specii se inmultesc si prin seminte, primavara.