Lucrări de îngrijire cartof, sfecla de zahăr, floarea soarelui

Cartoful este o planta originara din ‘lumea noua’, fiind considerat printre cele mai valoroase achizitii pentru omenire.

Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in fu-rajarea animalelor si pentru prelucrari industriale.

In alimentatia oamenilor cartoful se foloseste in stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul de baza sau suplimen-tar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si in alte tari ale lumii.

In furajarea animalelor cartoful este valoros, in primul rind pentru porci-ne si bovine dar poate fi folosit si la alte specii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici, reziduurile ramase de la industrializarea cartofului dar si vrejurile (tulpinile) verzi sau murati. Se impune o oarecare prudenta, deoarece in tuberculii de cartof se acumuleaza o serie de al-caloizi care formeaza solanina, imprimind hranei gust amar, dar care poate pro-duce si deranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la a-nimale gestante).

Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, obtinindu-se produse usca-te : faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite, semiprajiti sau congelati, car-tofi pai. In industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina, respectiv 95 l de alcool ;de asemenea se pot obtine 15-17 kg cauciuc sintetic.

Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o planta care valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase (chiar nisipoase la cartoful destinat consumului timpuriu) din zonele mai umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc in cultura.

Dupa datele FOA, suprafetele cultivate pe glob cu cartof au fost de 22,5 milioane hectare in perioada 1948-1952, reducindu-se la 19 milioane ha in peri-oada 1979-1981 si 18 milioane ha in perioada 1986-1990. In anul 2005 s-a culti-vat 18,6 mil.ha.

Romania se numara printre tarile care cultiva suprafete mari cu cartof. Fata de perioada 1934-1938, cind s-au cultivat 151 mii ha, in perioada 1979-1981 s-au cultivat 293 mii ha ;in perioada 1986-1990, 337 mii ha, reducindu-se suprafata in perioada 1991-1998 la 245,9 mii ha, iar in anul 1999 la 218,7 mii ha. In anul 2005 s-au cultivat 285 mii ha, cu o productie de 13982 kg/ha.

Lucrarile de ingrijire

Ingrijirea culturilor de cartof fara folosirea erbicidelor. De la planta-re pina la rasarire, intervalul este de peste 30 zile (la cartoful preincoltit 18-25zi)

In acest interval trebuie distruse buruienile si crusta care se poate forma mai ales pe terenurile grele si cu vreme ploioasa.

Combaterea buruienilor. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cind lucrarile se fac imediat ce apar buruienile. Prima lucrare se executa la 10-14 zile dupa plantare. Cind plantarea s-a facut cu biloane, se lucreaza terenul cu grapa plasa, in agregat de 3 cimpuri, cu latimea de lucru de 8,4 m si o viteza de inain-tare de 5-7 km/h. Grapa distruge buruienile si crusta de pe coama biloanelor, dar si de pe intervalul dintre biloane. Dupa 1-4 zile se lucreaza din nou, de data a-ceasta cu cultivatorul echipat cu piese tip rarita. Se distrug buruienile si crusta din spatiul dintre biloane si, prin refacerea acestora, se acopera si se inabusa bu-ruienile ce au tendinta de a rasari. Lucrarea succesiva cu grapa-plasa si cultiva-torul cu piese tip rarita, de refacere a bilonului, se repeta inca o data (cind s-au plantat tuberculi incoltiti) sau de 2 ori la celelalte culturi, dupa intervale de 8-12 zile.

Astfel se realizeaza o buna ingrijire a culturii pina la rasarire ,daca tere-nul nu este puternic imburuienat cu specii perene de buruieni. Daca dupa planta-re terenul ramine ‘plan’, ingrijirea culturii se face prin 2-3 treceri cu grapa cu colti reglabili care distruge atit crusta, cit si buruienile anuale.

In cazul infestarii cu buruieni perene, se va executa o prasila manuala completa pe rind sau una-doua lucrari de plivit.

La culturile irigate, lucrarile de ingrijire se coreleaza cu udarile ;mai intii se face udarea si apoi se efectueaza prasitul sau bilonatul, afinind solul si refa-cind biloanele. In anii secetosi, cind se fac mai multe udari, numarul lucrarilor de afinare a solului si de refacere a biloanelor poate fi mai mare.

Ingrijirea culturilor de cartof folosind erbicide pentru combaterea buruienilor. Buruienile din lanurile de cartof se combat cu multa greutate, de-oarece primele faze de vegetatie ale plantei corespund cu perioadele ploioase din mai si iunie, cind nu se poate intra cu mijloacele mecanizate pentru distrugerea lor. Buruienile produc pagube mari, determinind diminuarea recoltei cu 20-35%, chiar in cazul unor lucrari de ingrijire efectuate corespunzator cu mijloace meca-nice.

Burienile consuma cantitati mari de apa si elemente nutritive si scad eficienta tratamentelor impotriva bolilor (mai ales la mana) si daunatorilor (mai ales la gindacul de Colorado), iar recoltarea mecanizata devine dificila sau im-posibila. In prezent, toate tarile europene si americane cu agricultura avansata practica combaterea integrata a buruienilor, bazata pe metode preventive, agro-tehnice, chimice si biologice. Metodele chimice se bazeaza pe folosirea unui sortiment diversificat de erbicide, in functie de infestarea cu buruieni anuale si perene.

Erbicidele recomandate la cultura cartofului sint: Gesagard, Cosatrin (2-8 kg/ha) care se aplica imediat dupa rebilonare si pina aproape de rasarire, Lasso (3,5-8kg/ha)+ Gesagard (2,5-6kg/ha) sau Sencor (0,5-2kg/ha) care se aplica dupa plantarea tuberculilor sau inainte de plantare. Dozele utilizate sint stabilite in functie de catitatea de humus din sol (1-4%).