Management strategic - unitate agricolă Călărași

Unitatea Agricola este amplasata in judetul Calarasi

Judetul Calarasi este unul din cele mai tinere judete ale tarii, fiind creat in ianuarie 1981. Situat la hotarul de sud-est al Romaniei, pe cursul Dunarii si al Bratului Borcea - ocupand o parte din Campia Munteniei - judetul Calarasi are o suprafata de 5.074 kmp si o populatie de 348.562 locuitori, resedinta judetului aflandu-se in municipiul Calarasi. Judetul se invecineaza la nord cu judetul Ialomita, la est cu judetul Constanta, la vest cu judetul Giurgiu si Ilfov si la sud cu Bulgaria.

Asezarea si conditiile de relief si clima favorabile au dus la aparitia asezarilor omenesti, in acest perimetru, inca din epoca neolitica. De-a lungul Dunarii, Borcei, Argesului si Vaii Mostistei, au inflorit culturile Boian si gumelnita - culturi autohtone - unele dintre cele mai expresive culturi neolitice din sud-estul Europei.

Populatia locala a trecut, la inceputul epocii metalelor, printr-un proces de asimilare cu populatii rasaritene de stepa. Despre populatia getica deplin formata se poate vorbi, pe actualul teritoriu al judetului, inca din prima epoca a bronzului. Cercetarile arheologice au scos la iveala dovezi care atesta legaturi foarte puternice, mai vechi decat restul Daciei, a populatiei getice cu romanii care si-au facut simtita prezenta la Dunarea de Jos.

Evul Mediu pe aceste meleaguri se caracterizeaza prin prezenta unor asezari importante, pentru care domnitorii vremii au luat masuri de dezvoltare si initiere. Din cele peste 60 de asezari amintim satele fortificate: Coconi, Cascioarele, Cornatel, Lichiresti si Gurguiati.

Ca asezare de hotar Lichiresti gazduia, la sfarsitul secolului XVII, o unitate de calarasi-stafetari cu rol de paza si transmiterea corespondentei spre Istambul. Prezenta acestora contribuie la schimbarea numelui localitatii, in jurul anului 1790, din Lichiresti in Calarasi.

In secolul XIX asezarea cunoste o dezvoltare din ce in ce mai rapida, datorita schelei de pe Borcea si a targurilor periodice organizate aici, fapt ce impune mutarea resedintei judetului Ialomita de la Urziceni la Calarasi si transformarea sa in oras, in anul 1833. Devenit oras liber in urma Hrisovului emis de Dimitrie Barbu Stirbei in 1852, orasul Calarasi va cunoaste o noua retapa in dezvoltarea sa. Din 1981 municipiul Calarasi devine resedinta judetului cu acelasi nume.

Geografie

Judetul dispune de un relief in care caracteristica predominata o reprezinta campia grupata in patru unitati mari (Campia Baraganului Mostistei - Baraganul Sudic - Campia Vlasiei, Campia Burnasului, Lunca Dunarii) si luncile si Baltile (Balta Borcei, vaile Argesului si ale Dunarii).

Reteaua hidrografica este reprezentata, in primul rand, de fluviul Dunarea ce delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Acesta se desparte in doua brate - Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta - care inchid intre ele Balta Ialomitei. Argesul afluiaza in Dunare la vest de Oltenita, dupa confluienta cu Dambovita la Budesti. Ca izvoare de campie (rauri) amintim: Valea Berza, Cucuteanu, Vanata, Milotina, Corata, valea Rasa, Luica, Calnau.

In afara lacurilor, pe raza judetului mai exista o retea de lacuri de acumulare din care amintim Iezeru-Mostistea (2840 ha), Frasinet (1460 ha), Gurbanesti (430 ha), Fundulea (440 ha), Rasa Galatui (552 ha), Tamadau (60 ha). Acestea sunt amenajari complexe avand ca utilitate principala asigurarea apei pentru irigatii si secundar asigurarea luciului de apa pentru piscicultura in regim refurajat.

Resurse naturale

Principala bogatie naturala o constituie terenurile agricole, care ocupa peste 84% din suprafata judetului. Solurile, constituie in cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri si din solurile aluvionale, au o fertilitate ridicata, ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

Vegetata forestiera, care ocupa 4.4% din suprafata judetului, este formata indeosebi din sperciile: plop euro-american, salcam, stejar brumariu, salcia alba, frasin de camp, stejar peduncular, ulm, tei, artar tatarasc.

Fauna cuprinde specii de interes cinegetic dintre care sunt de mentionat: mistretul, capriorul, fazanul si iepurele.

In judet s-au descoperit si se exploateaza gaze si petrol in nisipurile meotiene de pe raza comunei Ileana.

Exista de asemena argile la Budesti, nisipuri si pietrisuri exploatate din aluviunile Dunarii, Argesului si Dambovitei

SITUATIA FERMIERULUI

Fermierul detine o ferma atat cu sector vegetal cat si cu sector animal.

Unitatea are doi angajati permanenti iar in perioadele cand se executa lucrarii ce necesita un volum de munca mai mare se angajeaza muncitori zilierii

Volumul de munca necesar este redus datorita dotarii unitatii cu tehnologie moderna