Matraguna

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Matraguna.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Mătrăguna (Atropa belladonna) este o specie de plante erbacee , perene prin rizom , care face parte din genul Atropa, familia Solanaceae . Mai este denumită şi beladonă, doamna-codrului sau doamnă-mare , cireaşa-lupului , iarba codrului sau ţilidonie.

Tulpina , cu înălţimea de 50-150 cm , formează de regulă de la jumătate trei ramificaţii.

Frunzele sunt ovale , cu marginea întreagă , dispuse altern la baza ramurilor şi perechi în partea superioară (una dintre ele fiind mult mai mare ca cealaltă).

Florile sunt brun-violete sau brun-purpurii.Planta înfloreşte în perioada iunie-august.

Fructele , bace sferice cu multe seminţe , sunt mai întâi verzi , apoi negre , lucioase şi suculente.

Substanţele active sunt reprezentate de alcaloizi , în special hiosciamină , atropină , scopolamină , beladonină. Produsele farmaceutice bazate pe extracte de beladonă sunt indicate pentru combaterea colicilor gastrointestinale şi a spesmelor biliare. În prezent nu se mai utilizează în medicina populară din cauza toxicităţii neobişnuit de mari.

Denumita popular in unele regiuni si cireasa lupului, este o planta

inalta, viguroasa, de 0,5-1,5 m. In pamint are o radacina pivotanta,

cilindrica, din care pornesc radacini secundare lungi de 40-50 cm, chiar pina

la 1m. In primul an se formeaza o singura tulpina aeriana, iar in cel de-al

doilea an din acelasi rizom cresc mai multe tulpini ramificate, groase de 1-2

cm, usor muchiate, de culoare verzuie batind intr-un violet-roscat.

Ramificatiile tulpinii pornesc chiar de la baza. Frunzele au marginea intreaga

, sunt de forma ovala, cu nervuri sub forma de retea la marginea limbului.

Petiolul este scurt. Florile sunt solitare, amplasate la axila frunzelor,

atirnind ca niste clopotei pe un peduncul de 1-1,5 cm; corola este tubuloasa,

cu marginea rasfrinta, de culoare brun-violet sau brun-roscat murdar, spre

interior batind spre brun-galbui cu vinisoare violete; fructele sunt bace

sferice de marimea unei cirese, care la inceput sunt verzui,apoi se coloreaza

in negru lucios, fiind insotite la baza de caliciul persistent ca o stea cu 5

raze. In interiorul fructului seafla numeroase seminte neregulate, de 1,5-2 mm

in diametru.

Matraguna este prezenta in luminisurile de padure si taieturi din zona

fagului pina la limita inferioara a coniferelor, de multe ori alaturi de

zmeura si mure. 5-6 fructe consumate pot fi fatale pentru om.

Toate partile plantei contin 0,2-0,7 % alcaloizi. Complexul alcaloidic

este format din alcaloizi volatili monociclici, ca priolidina, higrina,

belaradina etc., alacaloizi esteri ai tropanolului, ca hiosciamina, atropina,

atropamina sau apoatropina; esteri ai acidului atropic si beladoninei; esteri

ai scopanolului etc.

In cazul intoxicatiilor accidentale, acestea se manifesta prin

uscarea gurii si a faringelui, urmata de senzatia de sete puternica. Pupila se

dilata si devine insensibila la lumina. Ca stare generala, se constata imediat

slabiciune musculara si ameteala. Urmeaza cefalee (durei de cap, migrena),

delir erotic, veselie exagerata, la unii accese de furie, pierderea memoriei

si a cunostintei, accelerarea pulsului si respiratiei, halucinatii. Uneori

apar eruptii scarlatiforme.

In cazurile mortale, toate aceste simptome se accentueazafata se

contracta si apar convulsii. Atunci cind moartea nu survine in 5-6 ore, sunt

sanse de supravietiure.

In unele zone se practica o metoda nerecomandata de a "intari" tuica

de prune cu o cantitate mica (nu mortala) de frunze sau radacini de

matraguna!!!

Fisiere in arhiva (1):

  • Matraguna.doc