Modelul Ratiei Furajere Optime

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Modelul Ratiei Furajere Optime.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Furajerele pentru animale domestice se clasifica in urmatoarele grupe principale:

1). Fibroase (masa verde, fanuri, furaje murate)

2). Grosiere (paie, vreji, coceni)

3). Concentrate (graunte d ecereale, boabe de leguminoase, seminte de oleaginoase)

4). Suculente (radacinoase, tuberculi, fructe)

5). Reziduuri tehnice (tarate, turte, borhot)

6). Furaje de origine animala (fainuri de carne-oase, lapte, zer)

7). Furaje de origine minerala (sare, fosfat dicalcic)

Substantele nutritive principale prezente in aceste furaje sunt:

a). Substanta uscata (SU) in kg

b). Unitati nutritive (UN)

c). Proteina digestibila (PD) in g

d). Calciu (C) in g

e). Fosfor (P) in g

f). Caroten in mg

Continuturile nutritive pe kg furaj se gasesc in Decretul 50/1982 sau in buletine de analiza ale laboratoarelor de nutritia animalelor. Animalele s eimpart in rase, rasele in grupe si grupele in subgrupe. De exemplu, in cadrul rasei taurine exista grupa vaci in lactatie, care are subgrupe dupa productii: 4000 litri/lactatie normala, 5000 litri/lactatie normala, 6000 litri/lactatie normala. In cadrul rasei ovine exista grupa oi in lactatie, cu 2 subgrupe: alaptare mieie si lactatie. Fiecare animal domestic, in raport cu rasa, grupa si subgrupa de care apartine, are anumite cerinte nutritive unitare zilnice:

I. Cerinte pentru functii vitale pe 100 kg corp

II. Cerinte pentru functii de reproductie/productie urmarite, pe kg lapte, pe kg spor, etc.

De exemplu, pentru vaci in lactatie de 500 kg avem cerintele nutritive unitare zilnice de mai jos, la care se adauga si sare:

Cerinte unitare SU (kg) UN PD (kg) Ca (g) P (g) Caroten (mg) Sare (g)

Functii vitale (100 kg corp) 1.6 0.9 60 5 2.6 30 4.6

Un litru lapte/zi, (4% grasime) 0.48 0.48 48 2.9 2.4 15 2

Prin inmultirea functiilor vitale cu 5 si a liniei productiei de lapte cu 15 litri/zi, obtinem cerintele zilnice totale pentru o vaca de 500 kg si 15 litri lapte/zi:

Cerinte totale SU (kg) UN PD (kg) Ca (g) P (g) Caroten (mg) Sare (g)

Functii vitale (500 kg corp) 8 4.5 300 25 13 150 23

15 litri lapte/zi, (4% grasime) 7.2 7.2 720 43.5 36 225 30

Total pe cap si zi 15.2 11.7 1020 68.5 49 375 53

In mod analog se calculeaza cerintele totale pe cap si pe zi pentru oi in lactatie de 50 kg si 0.5 litri lapte/zi: 1.75 kg SU, 1.4 UN, 130 g PD, 9 g Ca, 5 g P, 15 mg Caroten si 8 g sare. Ratiile furajere difera dupa sezon: vara sau iarna.

De exemplu, pentru rumegatoare (vaci, oi, capre) vara se dau furaje masa verde si concentrate, in timp ce iarna se dau fanuri, grosiere, suculente si concentrate. Cantitatile de furaje pe cap si pe zi au si limite bilaterale legate de fiziologia digestiei pentru fiecare rasa, grupa si subgrupa din care face parte animalul domestic respective.

Veniturile din furaje se obtin transformand in lei valoarea produselor zootehnice oferite de respectivul animal dintr-un kg de furaj, iar cheltuielile se obtin insumand costurile de producere/cumparare, transport, depozitare si administrare la animale a unui kg de furaj.

Profitul este diferenta intre venituri si cheltuieli, iar rata profitului este raportul intre profit si cheltuieli. Vom nota venitul cu V, cheltuielile cu C, profitul cu P=V-C si rata profitului cu RP=P/C.

Fisiere in arhiva (1):

  • Modelul Ratiei Furajere Optime.doc