Nucul

Fitopatologia (phyton  planta, pathos  boala, logos  stiinta  gr.) sau patologia vegetala este stiinta care se ocupa cu studiul bolilor plantelor, cu biologia agentilor fitopatogeni si cu prevenirea si combaterea lor.

Agricultura, în toate tarile de pe glob, sufera an de an pagube, daune si pierderi grele de pe urma atacurilor diversilor agenti fitopatogeni. Daca pierderile se refera la recolta, în schimb dauna se refera la distrugerea unui organ (parti dintr-un organ), la dereglarea metabolismului plantei, care afecteaza cantitativ si calitativ substanta uscata. Paguba reprezinta o stricaciune sau, un prejudiciu produs culturii agricole. Pierderea reprezinta diferenta dintre recolta (potentiala, reala si economica) produsa de o cultura sanatoasa, neatacata, care exprima de fapt calitatea genelor continute si una atacata.

Boala reprezinta un fenomen exclusiv formelor de viata. De-a lungul timpului au fost emise numeroase definitii dar, în esenta, toate au vizat acelasi fenomen si anume tulburarea echilibrului fiziologic si structural al gazdei.

Boala este un proces determinat de o cauza numita agent patogen, care provoaca la plante o iritatie cu caracter permanent, ce se manifesta printr-o perturbare a structurii si functiilor sale.

Bolile infectioase pot fi produse de urmatoarele grupe de agenti fitopatogeni: viroizi  viroidoze; eubacterii  eubacterioze; micoplasme  micoplasmoze; richetii  richetioze; ciuperci  micoze; antofite (vâsc, tortel, lupoaie)  antofitoze.

Bolile neinfectioase, neparazitare sau fiziologice, pot fi cauzate de actiunea nefavorabila a factorilor de mediu (seceta, poluare, frig, canicula etc.) si de o tehnologie de cultura necorespunzatoare. Fiziopatia sau fiziopatologia constituie o disciplina aparte în care sunt tratate fiziopatiile cauzate de factorii amintiti.

Bolile cu etiologie complexa sau multifactoriala în care intervin simultan sau izolat, în functie de conditiile de mediu existente, agenti patogeni, factori edafici, climatici etc., cu actiune nefavorabila (exemple de boli care au o etiologie atât parazitara cât si neparazitara) sunt apoplexia caisului si declinul piersicului.

Influenta factorilor de mediu. Cresterea si dezvoltarea agentilor fitopatogeni, evolutia bolilor produse, precum si rezistenta plantelor la infectie sunt sub influenta factorilor externi, ai mediului, dintre care mai importanti si mai bine studiati sunt temperatura, umiditatea si lumina care împreuna constituie asa numitul factor de predispozitie hidroheliotermic, de foarte mare importanta în crearea starii de predispozitie a plantelor la infectia cu diversi agenti fitopatogeni. Prin dirijarea conditiilor termice, de umiditate si lumina, în afara sferei cerintelor optime ale patogenilor, se determina scaderea agresivitatii si virulentei acestora si astfel omul poate micsoara intensitatea unei epidemii sau chiar sa o previna.

NUCUL

Denumirea stiintifica: Junglas regia

Familia: jungladaceae

Origine: Asia

Perioada de înflorire: primavara

Expunere: la soare

Tip de sol: ordinar, bogat, nisipos

Aciditatea solului: neutra, accepta

calcarul

Umiditatea solului: normala

Înaltime: 30 m

Tip de planta: pom fructifer

Tip de vegetatie: vivace

Tip de frunze: caduc

Plantare, cules: toamna

Metode de înmultire: grefare

Taiere: nu este necesara nici o taiere

Nucul se numara printre speciile cele mai valoroase datorita fructelor care au o compozitie chimica deosebita, fapt care le face foarte cautate pentru obtineerea unor produse alimentare, farmaceutice, cosmetice etc.Dun lemnul de nuc se obtine un furnir deosebit de valoros, iar din frunze,lastari siradacini subtirise obtin taninuri si substante colorate. Dar si modul în care valorifaca conditiile ecologice din România.

Nucul provine din Asia centrala si unele zone foarte restrânse din Peninsula Balcanica, dar datorita încalzirii climei s-a exins în toata lumea.

Nucul este un pom înalt, putând ajunge la înaltimea de 20- 30 m, maturarea o atinge la 25- 45 de ani, face fructe pâna la 70 de ani si traieste pâna la 300 de ani. Îi place pamântul profund, bogat, bine drenat, suporta calcarul si creste în plina limina, nu îi convine terenul prea uscat sau prea sec.Este o specie unisexuata monoica, iar culegerea nucilor se face toamna.