Organisme Procariote

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Organisme Procariote.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

REGNUL PROCARIOTA (MONERA)

Schema tablei

PROCARIOTELE – cele mai simple forme de viaţă.

Clasificare - bacterii - arhebacterii

- eubacterii

- cianobacterii (alge albastre - verzi)

BACTERIILE (gr. bacterion = bastonaş)

-bacteriologia=ştiinţa care studiază bacteriile

- sunt lipsite de un nucleu tipic, de mitocondrii, de ap. Golgi

- echivalentul nucleului = nucleoid

- dimensiuni→ de ordinul micronilor

- sunt unicelulare - solitare

- coloniale

- pot fi: - imobile

- cili

- mobile - flageli

- prin plutire

- forma bacteriilor→ se pot deosebi 3 tipuri morfologice

Sferice = coci cilindrice = bacili spiralate sau elicoidale

- monococ - formă de virgulă = vibrion

- diplococ - firmă de spirală

- streptococ

- pneumococ

rigidă = spiril flexibilă = spirochetă

Organismele procariote se caracterizează prin următoarele trăsături generale:

1. Sunt organisme care nu au nucleu adevărat, adică materialul genetic nu este delimitat de citoplasmă printr-o membrană

2. Materialul genetic este dublu catenar circular + ARN, unde ADN-ul este cromozomul bacterian(nucleoid)

3. Sunt delimitate de exterior prin: membrană celulară, perete celular(format din mureină), capsula(numai la unele)

4. Unele sunt fixe, iar altele mobile datorită flagelilor

După diverse criterii organismele procariote se clasifică astfel:

I După forma celulelor1. sferice(coci)

a) dispuşi liniar(streptococi)

b) dispuşi în formă de strugure(stafilococi)

2. bastonaş(bacili)

3. virgulă(spirili)

4. spirochete (Treponema pallidum)

II După modul de nutriţie

1. autotrofe (îşi prepară singure hrana)

- bateriile fixatoare de N şi de S

- bacteriile cromozome purpurii

- bacteriile metanogene(cele mai vechi bacterii care trăiesc în condiţii anaerobe, trăiesc la temperaturi ridicate)

- alge albastre-verzi (Oscilatoria, Nostoc comune)

- au pigmenţi verzi, roşii şi albaştri

- fac simbioza cu ciupercile şi cu unele plante superioare

2. heterotrofe (nu îşi prepară hrana singure)

a) saprofite

- bacterii care folosesc substanţe organice din organisme moarte sau din reziduri

- ajută la descompunerea materiei vii

- se mai numesc şi descompunători

b) parazite (trăiesc pe anumite organisme cărora le cauzează bacterioze)

- Diplococcus pneumoniae

- Neisseria gonoree

- Bacillus anthracis (antrax)

- Escherichia coli (provoacă infecţii urinare)

- Clostridium tetani (tetenic)

- Salmonella typhii (provoacă febra tifoidă)

- Bacilul kock (provoacă tuberculoza)

- Treponema pallidum (provoacă sifilisul)

III După tipul de respiraţie

1. bacterii aerobe (au nevoie de O2)

- Bacillus subtilis (bacilul fânului)

2. bacterii anaerobe (nu au nevoie de O2)

- Clostridium tetani

- bacterii fermentative

- Acetobacter aceti (acid acetic, oţet) – este folosită în fermentarea vinului sau obţinerea oţetului

- Lactobacillus lactis – este folosită în fermentare laptelui pentru obţinerea brânzei

- Lactobacillus vulgaris – este folosită pentru obţinerea iaurtului

- Bacillus putrificus – asigură putrefacţia resturilor alimentare la nivelul intestinului

ÎNCRENGĂTURA BACTERIOPHYTA (Bacterii)

CLASA SCHIZOMYCETES

Bacteriile sau microbii sunt organisme unicelulare la care nucleul nu este acoperit de o membrană proprie; un asemenea nucleu se mai numeşte nucleoid (aparat nuclear, materie nucleară).

Peretele celular este constituit dintr-o mucopeptidă (compusă din aminoacizi, glucozamină, acid muramic, oligo şi polizaharide, precum şi alte substanţe) şi nicidecum din celuloză.

Dimensiunile bacteriilor variază între 0,5 şi 6 microni.

Se găsesc în toate mediile (aer, apă, sol), unele fiind saprofite, altele para¬zite, extrem de puţine fiind autotrofe (de exemplu bacteriile din genul Thiocysiis care trăiesc în apele sulfuroase, şi posedă un pigment verde numit bacterioclorină, o substanţă fotosuntetizantă ; însă în procesul de fotosinteză nu se eliberează O2.

Formele bacteriilor sunt foarte variate şi caracteristice, acestea reprezentand pentru taxonomi criterii de clasificare. Există însă şi forme aberante care sunt deosebite faţă de formele specifice obişnuite.

La bacterii se deosebesc patru forme de bază : forma rotundă - coci, alungită - bacili, curbată - vibrioni şi spiralată – spirochele.

Un caracter deosebit al bacteriilor este acela că unele din ele, în anumite condiţii de mediu neprielnic, se transformă în nişte forme de rezistenţă, numite spori; unele bacterii au organite de mişcare - cili sau flageli, iar altele au proprietatea de a secreta o capsulă.

După tipul de respiraţie, bacteriile pot fi aerobe şi anaerobe în mod obligatoriu sau facultativ.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organisme Procariote.doc