Piata Plantelor Medicinale

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Piata Plantelor Medicinale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Anca Pascut

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Plante Medicinale

Plantele medicinale au constituit una din cele mai importante preocupari ale omului de la inceputul existentei sale.

In cautarea celor necesare traiului, omul a observat ca anumite plante puse pe rani, alinau durerea, favorizand cicatrizarea acestora, iar altele consumate, vindecau unele boli.

Istoria plantelor medicinale arata ca in China, reventul (rabarbura) Rheune palmatum L. se intrebuinta cu 5000 de ani in urma ca purgativ, fara sa se cunoasca principiile sale active (oxometilantrachinone) care-i dau actiunea purgativa, iar Ephedra (circel, slabanog) in tratamentul astmei desi principiul sau activ, efedrina, a fost descoperit mult mai tarziu, in anul 1887 (Magai).

De asemenea, egiptenii cunosteau si intrebuintau ricinul, pelinul, sofranul etc, iar grecii si romanii au dezvoltat mult cunostintele asupra plantelor medicinale, cunostinte ce au dominat tot evul mediu.

Dupa descoperirea Americii, s-a constat ca populatia bastinasa cunostea unele efecte medicinale ale ardeiului, semintelor de cacao si frunzelor de coca.

In Africa populatia bastinasa intrebuinta, din cele mai vechi timpuri, semintele de cola, ca stimulent (in oboseala si surmenaj), efect datorat cofinei ce se gaseste in aceste seminte si care a fost izolata in laborator de-abia in anul 1820.

Desi, odata cu dezvoltarea chimiei, au fost introduse in terapeutica si o serie de medicamente de sinteza, cercetarile farmaceutice si farmacodinamice afirma ca medicamentele de origine vegetala sunt produse biologice mai accesibile metabolismului uman decat medicamentele de sinteza care, uneori, produc si efecte secundare nocive.

[Plante medicinale in terapia moderna - Editura Ceres, colectia "Caleidoscop" - 1978]

Anghinaria: Cynara Scolynmis.L. - anghina, angina;

Brusturele dulce: Petasites officinalis - broscolan, brustur, buedea ciumei, captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smantanica, cucuruz rosu, floarea ciumei, sudoarea-laptelui, iarba-palarie;

Catina alba: Hippophae rhamnoidas - catina cenisie, catina de rau;

Cicoarea: Chihorium intybus - cicoara, cicoare de c/acircsmp, andiva, cicoare de vara, cicoare amara, cicorie amara, cocita, dorulet, dudau, floarea secarei, incingatoare, mestica, scai voinicesc, scaluset de casa, sporis;

Cimbrisorul: Thymus serpillum - balsama, buruiana de balsam, cimbrisor de camp, cimbrisor salbatic, cimbru pasaresc, cimbru tirlit, cimbrul ciobanului, iarba-cucului, lamaita, pimou, sarpunel, schinduf, simbru, sumuduc, serpunel, tamaita, timian, timisor, timbrisoare;

Coada soricelului: Achillea mellifolium - alunele, bradatel, ciuresica, crestatea, crivalnic, garva, iarba oilor, iarba stranutatoare, prisnel, rotatele-albe, sorocina, coada hirtului, cricalic, sorecie;

Dudul: Morus - agud, fragar, cirici, iagod, mura, sorcoji;

Feriga dulce: Polypodium Vulgare - buruiana dulce, ferecei, feriga dulce, feresea, feriga, feriguta, feristei, iarba dulce de munte, iarba dulce de padure, iarba-sarpelui, lemn dulce, navalnic, radacina dulce de munte, spasul dracului;

Fragul: Fragaris vesca - agrange, buruiana de fragi, capsuni, fragi de padure, fraguta salbatica, fronza, varagute;

Galbenele: Calendula officinalis - boance, calce, calinica, caldarusa, cilimica, coconite, craite, fetisca, filimica, floare galbena, flori osenesti, galbenare, galbenele, hilimica, nacotele, ochi galbeni, ruginele, rujulita, rosioara, rusculite, salomie, salunii, sinilii, stancuta, tataiasi, vazdoage;

Hameiul: Humulus lupulus - amei, cumulau, curpan, hamei salbatic, himei, himel, maiuga, maluga, mei, muluga, peste padure, tofolean, tolefan, vana de hamei, vita de hamei;

Ienupar: Juniperus communis - anaperi, archis, boaba de brad, bradisor, bradul-ciumei, brazii pitici, butimoaca, ceatina, ceten, cetina, feniar, finier, finior, ineper, jreapan, jneap, sinap, turtal, turtel, zelevat, zelet, zolovat;

Lacramioara: Convallaria majalis - cercelus, clopotele, clopotei, coada-cocosului, curpina de padure, dumbravioara, floarea turcului, flori domnesti, geogite, iarba lui Sfantu Gheorghe, iarba margaritarului, lacramita, lilion bun, margarit, margaritare, margea, paharute, suflete, umbravioara;

Leurda: Allium ursinum - ai-ciorasc, ai-de-padure, ai-salbatic, aiuti, aliu, aliu de iunie, leoarda, leorda;

Măcesul: Rosa Canina - cocadar, calcaderiu, cecadar, cascadin, ciucuri de maracine, maracinele cioarei, macies, maracinele cotofanei, rasura, rug de maces, rug salbatic, rugul-vacii, ruja, rujita, scoabe, scochin, scorus nemtesc, sipica, suies, trandafir, trandafir de camp, trandafir salbatic, tufa de rug, zgorghin;

Menta: Mentha piperita - borsnita, broastil, camfor, diana, ferent, ghiatma, giazma, giugiuma, ghinta, iarba neagra, iasma, izma de gradina, izma proasta, izma de les, menta, minta, minta de chicusuri, minta moldoveneasca, menta neagra, menta de gradina, menta calului, menta de campuri, menta salbatica, nina de camfor, nina de chicatura, ninca de picusuri, ninta rece, vaestnita;

Musetelul: Chamomilla recutita - mamorita, marariul cainelui, matricea, moruna, mositel, musatea, musetel de camp, ochiul boului, poala Sfantei Marii, roman, romanita, romasca, romanit;

Nalba mare: Althaea officinalis - nalba alba, nalba buna, nalba de camp, nalba de lunca, nalba de padure, ruja;

Nemtisor de camp: Consolida regalis - albastrioare, buruiana de facut copii, ciocanasi, ciocul-berzei, ciocul-ciocarliei, cizma-cucului, carligei, clontul-nagatului, clontul-cocostarcului, coada-randunicii, cornul-plugului, creasta-cocosului, cununioare, doselnica-mica, floare domneasca, gheata catanei, galceava, marariul campului, pintenasi, somnoroasa, surguci, toponinnnisi, tatnici, tataneasa, toporasi de camp;

Stejarul: Quercus robur - brumat, cretar, gorun, gorin, goron, gradin, gradun, gurun, jip, stejar, stejar alb, stinjer, slodun, trajor, tufan;

Fisiere in arhiva (1):

  • Piata Plantelor Medicinale.doc