Politici de dezvoltare a exploatațiilor agricole 2000-2020

1. INTRODUCERE

Datorită actualei structuri agrare ne întrebăm incotro se indreaptă agricultura României și ce fel de politici trebuiesc adoptate pentru a indrepta agricultura României spre o direcție dorită.Extinderea agriculturii durabile la nivelul fermelor agricole răspunde priorităţilor formulate de ţara noastră în actuala orientare a politicii de dezvoltare rurală înconformitate cu Liniile Directoare Strategice Comunitare.

Structura complexă a agriculturii actuale nu trebuie să ne sperie. Fiecare componentă își poate găsi locul și rolul său în structura agrară a agriculturii României în mileniul III, cu o singură condiție: să avem, deopotrivă, atitudine favorabilă, sprijin echilibrat față de toate aceste structuri. Fiecărei componente trebuie să-i găsim cel mai adecvat rol în ansamblul agriculturii. Politica de pâna acum de a sprijini numai un singur sector, de a forța revenirea tuturor celorlalte structuri spre tipul etatist-asociativ a dat cele mai slabe rezultate în politica de creditare și subvenționare. În același timp, se manifestă un gen de aversiune, de cele mai multe ori din necunoaștere, a actualei puteri față de tot ceea ce este domeniu public sau privat al statului în agricultură sau sistem asociativ in agricultura privată.

În condiţiile în care spaţiul rural românesc reprezintă 89 % din teritoriu şi există un număr mare de sate (peste 12000) iar populaţia este într-o proporţie covârşitoare de tip rural (46,6 %), s-a dovedit necesară o nouă politică de dezvoltare rurală care să reflecte orientarea formulată la nivel european de restructurare a agriculturii, dezvoltare teritorială/locală şi integrarea mediului.

2. Politici de dezvoltare a exploatațiilor agricole în România (2000-2020)

In urma aplicării (partiale) Legii fondului funciar, in România au apărut mai multe tipuri de exploatații agricole.

Structurile agrare ale României in anul 1997 pot fi prezentate astfel:

1 -proprietăti funciare private 5,0-5,2 mil.

2 -gospodării rurale 3,6 mil.

din care:

3 -gospodări agricole 3,1 mil.

in care:

4 -familii(excusiv) agricole 1,0 mil.

5 –asociații familiare 15031 1,5 mil. ha

6 –societăți agricole 3956 1,7 mil. ha

7 –societăți comerciale 684 1,7 mil. ha

8 –institute (statiuni) de

cercetare, fermele model 120 0,1 mil. ha

După cum se poate observa, intre primele șase categorii de elemente ale proprietății și exploatații agricole private există unele corelatii.

În primul rând,circa 500.000 de gospodării rurale nu au activițati agricole. Sunt familii rurale fară pământ, care nu au depus cereri pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate sau nu au fost luate in considerare cu ocazia aplicării Legii fondului funciar.Sunt, de asemenea, familii rurale care locuiesc in apartamente de bloc sau in alte locuinte fără gospodărie agricolă.

În al doilea rând, diferența dinte 5-5,2 milioane proprietati și 3-3,1 milioane gospodării, reprezintă, in cele mai multe cazuri, familiile mostenitoare de pamânt care nu se afla in aceiași localitate cu proprietati funciare.Acestia fie au arendat terenu, fie s-au înscris în asociații si societăți fie sunt acționari la societătile comerciale cu capital majoritar de stat.

În al treilea rând, din totalul 3-3,1 milioane gospodării agricole, familiile exclusive agricole reprezintă circa un million, adică 33%.

În al patrulea rând, numărul gospodăriilor (familiilor) agricole in perioada 1992-1997 este în ușoară creștere (circa 50-80000/an) prin desprinderea anuală in asociații si societăți. In același timp, se constata și un fenomen invers, dar amploarea lui fiind mult mai redusă numeric și ca suprafată.

În al cincilea rand, in următorii ani prin aplicarea unor amendamente la Legea fondului funciar, acționarii care reprezintă circa 300.000 de gospodări vor dobândi teren agricol .Este relativ greu de precizat cate familii vor ramâne acționari și cați vor deveni proprietari de teren.Totuși, apreciem noi, din observații parțiale, că familiile in vârstă si unele familii care nu se afla la locul proprietății vor rămâne in continuare acționari.Ponderea acestora nu poate fi mai mare de 15-20% din totalul acționarilor inregistrați la 31 decembrie 1996.

Dezvoltarea expoatațiilor, gospodăriilor și fermelor agricole.În actuala structură Agricolă a României este firesc sa ne intrebăm: încotro se îndreaptă agricultura României? Care este cea mai adecvata exploatație pentru agricultorii României? Ce fel de politici agrare trebuie sa adopte structurile de putere pentru a canaliza agricultura României spre o directie dorita?

Structura agrară si caile de dezvoltare ale acesteia sunt:

a) fiecare tip de exploatație are loc în structura agrară;

b) fiecarui tip de exploatație trebuie sa i se găseascărolul său (comercial, tehnic si tehnologic, de extensiune știintifică, de subzistență, de rentă viageră etc.).

c) pentru fiecare tip de exploatație trebuie găsite cele mai adecvate căi de susținere financiară pentru a se așeza pe principii de profabilitate;

d) pentru fiecare tip de exploatație trebuie gasit cel mai performant sistem managerial.