Sisteme de prevenire a degradării solului

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 3 fișiere: doc, jpg
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 2248
Mărime: 455.11KB (arhivat)
Publicat de: Rebeca Gherman
Puncte necesare: 5
Universitatea “Ovidius” Constanta Facultatea de Științe Agricole și Științe ale Naturii

Extras din referat

METODE FOLOSITE IN LABORATOR

1. Metode de lucru folosite pentru aflarea nitratilor:

2. Se selecteaza textul 353 n, si va aparea, nitrat MRPP;

3. Se umple recipientul cu proba pana la semnul de 10 ml;

4. Prepararea probei: se adauga continutul unui plic nitraVer 5 (reactiv pentru determinarea nitratilor), dupa care se pune capacul;

5. Se porneste cronometrul (timp de asteptare un minut). In acest timp se realizeaza anumite reactii, se agita puternic recipientul, pana cand expira timpul. Nota: Nu toata substanta solida se va dizolva!

6. cand timpul expira porniti din nou cronometru. Va avea loc o reactie timp de 5 minute. Daca proba contine nitrati, ea se va colora.

7. Prepararea: (proba ce nu contine nimic, proba martor/ proba martor). Cand timpul expiara, umpleti un al doilea recipient pana la 10 ml cu proba.

8. Se sterge cu u servetel recipientul cu proba martor si se va introduce in aparat.

9. Instrumentul se aduce la 0 si pe ecran va aparea 0,0 mlg/l nitrati.

10. In cele 2 minute dupa expirarea timpului, stergeti si introduceti recipientul cu proba preparata in aparat.

11. Se citesc rezultatele in mlg/l.

12. Metode de lucru folosite pentru aflarea fosfatilor:

13. Selectati textul 490 Preact PV;

14. Umpleti recipientul pana la 10 ml cu proba;

15. Prepararea probei: adaugati continutul unui pliculet cu reactiv PHOS Ver 3. imediat acoperiti recipientul si agitati puternic timp de 30 secunde;

16. Se porneste cronometrul aparatului, va avea loc o reactie timp de 2 minute.

17. Preparea blanckului: umpleti un alt recipient pana la 10 ml cu proba;

18. Cand timpul expira stergeti recipientul cu proba martor si introduceti in aparat;

19. Aduceti instrumentul la 0, pe ecran va aparea 0,00 mlg/ l fosfat;

20. Stergeti recipientul cu proba preparata si introduceti-l in aparat. Cititi rezultatele in mlg/l fosfat.

Harta cu punctele de prelevare a probelor în vederea analizei de laborator

Sursa : Google Earth

Caracterizarea succintă a celor 2 lacuri din care s-au prelevat probe în vederea analizei de laborator

Lacul Siutghiol (Mamaia)

Lacul Siutghiol (Mamaia) este unul dintre cele mai mari limane din ţara noastră. Lacul are o suprafaţă de 21,8 km², 8 km lungime şi o lăţime variind între 700-3500 m. Adâncimea medie se menţine între 6-8 m, fundul este la 5 m sub nivelul mării, iar oglinda apei 1,7-2,3 m deasupra nivelului mării. Lacul Siutghiol (Mamaia) are o formă eliptică-semicirculară, fostul golf barat actualmente de perisip prezentând o serie de pătrunderi pe văile afluenţîlor golfuiui Valea Neagră (Cogealia) are o deschidere de 875 m şi o lungime de peste 2 km, dar a fost fragmentat prin construirea unui dig care izolează aproape complet de lac o suprafaţă de circa-90 ha puternic colmatată şi în mare parte invadată de vegetaţie. Golful de pe valea Cişmelelor are o deschidere de circa 1 km şi înaintează în interiorul uscatului pe o lungime de circa 1,5 km.Către intrarea în staţiunea Mamaia un mic golf pătrunde cu circa 900 m spre sud-est continuându-se cu lacul Tăbăcăriei. Alte două golfuri, mai mici şi mai puţin adâncite spre continent, se găsesc în dreptul văilor Canara şi Caragea. Linia ţărmului este relativ sinuasă spre uscat şi dreaptă spre perisip. Ţărmul dinspre uscat este înalt şi prezintă faleză activă în promontoriile calcaroase. În dreptul golfurilor, ţărmul este mai jos şi de cele mai multe ori flancat de vegetaţie. Ţărmul estic, dinspre perisip este jos, puţin stabil şi în prezent consolidat prin betonare aproape pe toată lungimea. Creşteri de nivel extraordinare, singurele posibilităţi de extindere a lacului sunt către lacul Tăbăcăriei şi către golfuri, parţial pe Valea Neagră, dar în special spre suprafaţa joasă din dreptul localităţii Mamaia-Sat, pe unde în trecut, lacul chiar comunica cu marea. Lacul Siutghiol (Mamaia) s-a format prin închiderea, de către perisipul Mamaia a gurii de vărsare a văii Carasu, apele sunt complet îndulcite datorită bogatelor izvoare carstice de la fund. De altfel şi adâncimea lui maximă (18-20 m) este legată de fenomene carstice locale.

Preview document

Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 1
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 2
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 3
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 4
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 5
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 6
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 7
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 8
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 9
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 10
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 11
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 12
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 13
Sisteme de prevenire a degradării solului - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Sisteme de Prevenire a Degradarii Solului.doc
  • tabel 1.jpg
  • tabel 2.jpg

Te-ar putea interesa și

Politici Privind Protecția Solului în România

POLITICI PRIVIND PROTECŢIA SOLULUI ÎN ROMÂNIA 1. INTRODUCERE Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din...

Amenajarea turistică a zonei Lacului Fundata

Introducere Turismul reprezintă un fenomen economico social propriu civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii. Prin conţinutul şi...

Amenajarea turistică a regiunii de nord a Republicii Moldova

INTRODUCERE Amploarea fluxurilor turistice interne şi internaţionale pune din ce în ce mai multe probleme economice, sociale şi ecologice...

Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE I.1.REZERVA DE SOLURI A LUMII Explozia demografică de la sfârșitul mileniului a alertat omenirea în legătură cu...

Organizarea turistică a teritoriului - Cheile Turzii

Partea I - Analiza situaţiei existente în zona Cheilor Turzii. Probleme şi disfuncţionalităţi Capitolul 1. Analiza cadrului natural Munţii...

Caracteristici și Perspective de Dezvoltare Turistică în Zona Montană în România

INTRODUCERE ZONA MONTANĂ: ZONĂ TURISTICĂ DE BAZĂ A ROMÂNIEI Pentru cei ce doresc să se rupă din cotidian, pentru cei ce iubesc puritatea naturii...

Avantaje și dezavantaje ale tehnologiilor neconvenționale comparate cu tehnologia clasică de prelucrare a solului

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE Ca urmare a extinderii proceselor degradării solului datorită agriculturii convenţionale şi a greşelilor tehnologice,...

Amenajarea durabilă a zonei turistice în România

INTRODUCERE Numărul celor care consideră astăzi că turismul reprezintă, în primul rând, o modalitate plăcută de refacere a forței de muncă mai...

Ai nevoie de altceva?