Sisteme de Prevenire a Degradarii Solului

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Sisteme de Prevenire a Degradarii Solului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc, jpg de 13 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Agronomie, Ecologie

Extras din document

METODE FOLOSITE IN LABORATOR

1. Metode de lucru folosite pentru aflarea nitratilor:

2. Se selecteaza textul 353 n, si va aparea, nitrat MRPP;

3. Se umple recipientul cu proba pana la semnul de 10 ml;

4. Prepararea probei: se adauga continutul unui plic nitraVer 5 (reactiv pentru determinarea nitratilor), dupa care se pune capacul;

5. Se porneste cronometrul (timp de asteptare un minut). In acest timp se realizeaza anumite reactii, se agita puternic recipientul, pana cand expira timpul. Nota: Nu toata substanta solida se va dizolva!

6. cand timpul expira porniti din nou cronometru. Va avea loc o reactie timp de 5 minute. Daca proba contine nitrati, ea se va colora.

7. Prepararea: (proba ce nu contine nimic, proba martor/ proba martor). Cand timpul expiara, umpleti un al doilea recipient pana la 10 ml cu proba.

8. Se sterge cu u servetel recipientul cu proba martor si se va introduce in aparat.

9. Instrumentul se aduce la 0 si pe ecran va aparea 0,0 mlg/l nitrati.

10. In cele 2 minute dupa expirarea timpului, stergeti si introduceti recipientul cu proba preparata in aparat.

11. Se citesc rezultatele in mlg/l.

12. Metode de lucru folosite pentru aflarea fosfatilor:

13. Selectati textul 490 Preact PV;

14. Umpleti recipientul pana la 10 ml cu proba;

15. Prepararea probei: adaugati continutul unui pliculet cu reactiv PHOS Ver 3. imediat acoperiti recipientul si agitati puternic timp de 30 secunde;

16. Se porneste cronometrul aparatului, va avea loc o reactie timp de 2 minute.

17. Preparea blanckului: umpleti un alt recipient pana la 10 ml cu proba;

18. Cand timpul expira stergeti recipientul cu proba martor si introduceti in aparat;

19. Aduceti instrumentul la 0, pe ecran va aparea 0,00 mlg/ l fosfat;

20. Stergeti recipientul cu proba preparata si introduceti-l in aparat. Cititi rezultatele in mlg/l fosfat.

Harta cu punctele de prelevare a probelor în vederea analizei de laborator

Sursa : Google Earth

Caracterizarea succintă a celor 2 lacuri din care s-au prelevat probe în vederea analizei de laborator

Lacul Siutghiol (Mamaia)

Lacul Siutghiol (Mamaia) este unul dintre cele mai mari limane din ţara noastră. Lacul are o suprafaţă de 21,8 km², 8 km lungime şi o lăţime variind între 700-3500 m. Adâncimea medie se menţine între 6-8 m, fundul este la 5 m sub nivelul mării, iar oglinda apei 1,7-2,3 m deasupra nivelului mării. Lacul Siutghiol (Mamaia) are o formă eliptică-semicirculară, fostul golf barat actualmente de perisip prezentând o serie de pătrunderi pe văile afluenţîlor golfuiui Valea Neagră (Cogealia) are o deschidere de 875 m şi o lungime de peste 2 km, dar a fost fragmentat prin construirea unui dig care izolează aproape complet de lac o suprafaţă de circa-90 ha puternic colmatată şi în mare parte invadată de vegetaţie. Golful de pe valea Cişmelelor are o deschidere de circa 1 km şi înaintează în interiorul uscatului pe o lungime de circa 1,5 km.Către intrarea în staţiunea Mamaia un mic golf pătrunde cu circa 900 m spre sud-est continuându-se cu lacul Tăbăcăriei. Alte două golfuri, mai mici şi mai puţin adâncite spre continent, se găsesc în dreptul văilor Canara şi Caragea. Linia ţărmului este relativ sinuasă spre uscat şi dreaptă spre perisip. Ţărmul dinspre uscat este înalt şi prezintă faleză activă în promontoriile calcaroase. În dreptul golfurilor, ţărmul este mai jos şi de cele mai multe ori flancat de vegetaţie. Ţărmul estic, dinspre perisip este jos, puţin stabil şi în prezent consolidat prin betonare aproape pe toată lungimea. Creşteri de nivel extraordinare, singurele posibilităţi de extindere a lacului sunt către lacul Tăbăcăriei şi către golfuri, parţial pe Valea Neagră, dar în special spre suprafaţa joasă din dreptul localităţii Mamaia-Sat, pe unde în trecut, lacul chiar comunica cu marea. Lacul Siutghiol (Mamaia) s-a format prin închiderea, de către perisipul Mamaia a gurii de vărsare a văii Carasu, apele sunt complet îndulcite datorită bogatelor izvoare carstice de la fund. De altfel şi adâncimea lui maximă (18-20 m) este legată de fenomene carstice locale.

Fisiere in arhiva (3):

  • Sisteme de Prevenire a Degradarii Solului.doc
  • tabel 1.jpg
  • tabel 2.jpg

Alte informatii

Universitatea “Ovidius” Constanta Facultatea de Științe Agricole și Științe ale Naturii