Studiu de Caz privind Aprovizionarea cu Ouă și Carne de Pasăre a Municipiului Vaslui

INTRODUCRERE

Marketingul, ale cărui prime elemente scrise apar în anul 1935 în cartea lui Liskowski: "Primatul vânzării", nu reprezină altceva decât strategia unei întreprinderi în conditiile existentei "pietei cumpărătorului", arta de a descoperi clienti, de a descoperi noi piete, de a mentine si cultiva piete traditionale. Ei presupun, înainte de toate, cunoasterea profundă a exigentelor si tendintelor pietei, si pe baza ei, estimarea posibilitătilor de vânzare a unui produs înainte de lansarea în fabricatie, orientarea productiei în conformitate cu structura si dimensiunile cererii, stabilirea unei strategii de pret, promovare si distributie, utilizarea unor instrumente eficiente de promovare a produselor.

1. Necesitatea elaborării proiectului

"Studiu de caz privind aprovizionarea cu ouă si carne de pasăre a municipiului Vaslui, judetul Vaslui" este un studiu conceput pentru cunoaşterea cererii, ofertei si a modului de distributie pentru satisfacerea nevoilor de consum ale vasluienilor la produsele agroalimentare în general, şi la ouă şi carne de pasăre în special. Din studiul realizat reiese că, desi situaţia în care se află locuitorii din Vaslui punct de vedere socio-economic este destul de modestă, piata din acest municpiu trebuie aprovizionată cu toată gama de produse din categoria analizată, cerintele calitătii fiind foarte diversificate mai ales în ultimii ani, când se pune mare accent pe produsele naturale si ecologice, consumatorii devenid mai circumspecti la alegerea produselor achizitionate. Ca urmare, si eforturile pe care trebuie să le depună comercianţii şi producătorii agricoli pentru a satisface cerinţele consumatorilor s-au mărit, aceestia aprovizionând piata cu o mai mare diversitate de produse din carne de pasăre si ouă, de diverse calităti , pentru satisfacerea a unei game cât mai extinse de consumatori, în raport cu exigentele si tendinele acestora.

2. Scurtă prezentare a localitătii Vaslui.

Vaslui este un oras situat în estul României, resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorică Moldova aproape de frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de trecere a frontierei Albita ajungând astfel cel mai mare din Europa de Est. Din teritoriul administrativ al municipiului intră în componentă: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este atestat documentar în anul 1375. Conform datelor recensământului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.

Oraşul Vaslui se zice a fi făcut de bizantini, spre amintire de trecerea lor în Dacia Orientală şi îi dădură numele de Basilica, după numele Împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). La Vaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima şcoală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic şi cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale şi cele de iconografie ortodoxă. Un hrisov de la 1491 ilustrează preţuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruieşte Vasluiului 17 sate. În pământul de margine au fost sădiţi atunci zece stejari şi un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meşteri pricepuţi au încrustat însemnul Moldovei - capul de bour. Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în faţa atacurilor din afară şi, tocmai de aceea, Vasluiul capătă şi conotaţia de reşedinţă domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziţia favorabilă a oraşului - situat fiind la confluenţa râului Bârlad cu Vasluieţul şi cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbană a acestui târg. În atare condiţii, în 1435, în timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine reşedinţă domnească ş capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieşte aici o Curte Domnească. Loc de popas şi adăpost pe drumul comercial dintre Halici şi Dunăre, care făcea legătura dintre cetăţile de pe ţărmul Mării Negre şi cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar şi una din aşezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret.Târgul Vasluiului îşi afirmă importanţa atât pe tărâmul comercial, cât şi pe cel politic şi strategic. Începând cu secolul al XIV-lea această aşezare face parte din categoria târgurilor cu o populaţie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor.