Studiu de caz privind organizarea teritorială a județului Suceava

Regiune: Bucovina

Reşedinţa: Suceava

Populaţie: Locul 7

•Total 2002: 688.435 loc

•Densitate:. 80 loc/km²

Suprafaţă: Locul 2

•Total: 8.553 km²

Abreviere: SV

Date generale privind asezarea, suprafata si vecinatatile judetului

Situat în partea de nord-est a ţării, cu o suprafaţăde 8553,5 km2, judeţul Suceava este al doilea judeţ ca mărime dinţară, reprezentând 3,6% din suprafaţa totală a ţării.

Se învecinează la nord cu Ucraina(frontieră de stat), la est cu judeţul Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ, Harghita, Mureş şi la vest cu judeţele Bistriţa-Năsăud,Maramureş.

Reşedinţa judeţului este municipiul Suceava.

Dealurile şi munţii sunt formele de relief predominate. Suprafaţa fondului forestier reprezintă 53% din cea a judeţului, ocupând din acest punct de vedere primul loc pe ţară.

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului Suceava se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.

Regiunea muntoasă cuprinde masivele Suhard şi Călimani (cu vârful Pietrosul de 2100m), cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, Obcina Mestecăniş, masivele Giumalău-Rarău, ObcinaFeredeului, Obcina Mare, Munţii Stănişoarei, Depresiunea Dornelor.

Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului.

Poziţia judeţului determină caracterul răcoros al climei, clima judeţului fiind temperat-continentală.

Judeţul Suceava dispune de o bogată reţea hidrografică reprezentată de râuri (Bistriţa, Dorna, Moldova, Siret,Şomuzul Mare, Suceava), pâraie, iazuri. Pe teritoriul judeţului există izvoare de ape minerale şi mineralizate, cele mai renumite izvoare sunt cele de la ŞaruDornei, Poiana Negri şi Coşna.

Principalele cursuri de apă: Siret (între graniţă şi Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior şi mijlociu), Şomuzu Mare; Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni, Horodniceni (iazuri); Altitudinea maximă: vf. Pietrosu 2.100m, vf. Giumalău 1857m, vf. Rarău 1651m.

Repere economice

Judetul Suceava dispune de importante bogatii ale solului si subsolului, cum sunt: întinse suprafete de paduri, minereuri polimetalice, zacaminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum si izvoare de ape minerale care au influentat nemijlocit dezvoltarea economica a acestei zone.

Principalele ramuri industrial :

• industria alimentara;

• exploatarea si prelucrarea lemnului;

• industria celulozei si hârtiei;

• industria constructiilor de masini;

• industria usoara;

• industria extractiva si prelucratoare a minereurilor neferoase;

• industria chimica .

În luna decembrie 2007, în judet existau 19.800 agenti economici, din care 11.350 societati comerciale, 3 regii autonome, 8.000 asociatii familiale si persoane fizice, 180 organizatii cooperatiste si 447 sucursale ale societatilor comerciale din alte judete.

Peste 42% din suprafata judetului este reprezentata de terenuri arabile. Acestea sunt cultivate, îndeosebi, cu cereale, cartofi, sfecla de zahar, floarea soarelui, legume si plante furajere.

Conditiile pedo-climatice ale judetului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Aceasta activitate este concentrata, cu deosebire, în bazinul Falticeni care detine ponderea ca suprafata si productie pomicola.

Satele din zona de munte sunt specializate în cresterea bovinelor pentru lapte si carne si a ovinelor.

Majoritatea locuitorilor lucreaza si în exploatari forestiere si miniere, în unele localitati ponderea populatiei active ocupate în industrie depaseste celelalte sectoare.

Produsul intern brut

mil lei RON-preturi curente

Anii Judeţul Suceava

1999 1278,7

2000 1802,5

2001 2596,2

2002 3568,2

2003 4622,9

2004 5554,2

2005 6233,8

Infrastructura

Lungimea totala a drumurilor publice este de peste 2.330 km, acestea asigurând legatura între toate localitatile judetului, precum si cu judetele vecine. Se evidentiaza în mod deosebit drumul european E85- Bucuresti - Bacau - Suceava - Cernauti (Ucraina), ce traverseaza judetul pe directia N-S.

Reteaua feroviara are o lungime de 450 km, din care 203 km este electrificata. Teritoriul judetului este strabatut de magistrala europeana Bucuresti - Bacau - Suceava - Vicsani - Moscova.

Judetul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport si cinci heliporturi prin care se asigura legatura permanenta cu capitala tarii si cu litoralul Marii Negre-în sezonul estival, precum si servicii privind aterizarea altor aeronave din tara si strainatate.

Populatia si reteaua de localitati

Având o populatie de aproape 714 mii locuitori, judetul Suceava ocupa locul al saptelea pe tara la acest indicator. Din total, 458 mii (64% din populatia judetului) locuiesc în mediul rural si 256 mii (36%)în mediul urban.

Datorita întinderilor mari a zonelor muntoase, care reprezinta peste jumatate din suprafata judetului, densitatea medie a populatiei se situeaza la un nivel relativ redus, respectiv 83 loc/kmp.

Repartitia populatiei în cadrul teritoriului judetului prezinta mari diferentieri: în unele comune din partea vestica-montana a judetului, datorita conditiilor naturale si tipului traditional de economie, densitatea populatiei este frecvent sub 40 locuitori/kmp, în timp ce în Podisul Sucevei, densitatea depaseste 100 si chiar 150 locuitori/kmp.

Suprafata totala a Romaniei : 238.391 KM ²

Suprafaţa totală a judeţului Suceava: 8553.5 KM ²

Judetul Suceava Numărul oraşelor

şi municipiilor

din care:

municipii Numărul

comunelor

Numărul

satelor

2000 8 5 90 396

2001 8 5 90 396

2002 8 5 93 396

2003 8 5 99 396

2004 16 5 96 379

2005 16 5 97 379

2006 16 5 97 379

Din punct de vedere administrativ, judetul Suceava are în componenta 4 municipii (Suceava, Radauti, Falticeni si Câmpulung Moldovenesc), 4 orase (Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret si Solca) si 396 sate grupate în 90 comune.

Beneficiind de suportul industriei, orasele judetului, atât cele vechi din secolul al XIV-lea, cât si cele mai noi, secolele XVIII-XX, au avut o evolutie continua, dinamica.

Asezarile rurale se disting dupa raspândirea lor în cele doua regiuni naturale-de munte si de podis, care le-a imprimat diferentieri în evolutie, forma si structura, functie, marime si densitate.