Tehnologia cultivării căpșunului

I. Importanta culturii

Capsunul, specie pomicola cu talia cea mai redusa, este foarte apreciat atit pentru rodul sau bogat, cit si pentru calitatea fructelor sale, care sint foarte gustoase si aspectuoase. Alaturi de cirese, capsunile sint primele fructe care apar pe piata, datorita maturitatii timpurii a fructelor. Ele se consuma mai mult in stare proaspata, dar si prelucrata. Din ele se prepara dulceturi, gemuri, jeleuri, siropuri, sucuri etc.

In stare proaspata capsunile contin 4,6-10,2% zaharuri, 0,8-1,5% acizi organici, 0,2-0,6% pectine, 0,3-0,9% saruri minerale, mai ales fier, fosfor si vitamine, dintre care vitamina C se gaseste in proportie de 40-90 mg %. Este o specie foarte precoce, dind productii chiar in primul an de la plantare, daca stolonii au fost in luna iulie. Se poate cultiva atit in cimp, cit si in sere si mai ales in solarii.

In prezent, dintre speciile pomicole, cultura capsunului reprezinta una dintre cele mai rentabile si mai eficiente culturi in conditiile unei cultivari corespunzatoare. Majoritatea soiurilor din sortimentul actual au un potential biologic de peste 20-25 t/ha.

Biologia capsunului

Capsunul este o planta perena semierboasa ce creste sub forma de tufa scunda.

Sistemul radicular constituie un rizom ramificat pe care se gasesc radacini fasciculante.

In primul an de viata capsunul formeaza o tulpina foarte scurta (0,2 - 0,5 cm), situata aproape de suprafata solului. Din partea inferioara a acestei tulpini pornesc radacini, iar la partea superioara se gaseste o rozeta de frunze. Pina toamna in virful tulpinii se formeaza muguri floriferi, iar pe partile laterale - muguri vegetativi. Din mugurii floriferi apar inflorescentele, iar din mugurii vegetativi cresc frunzele si lastarii - stoloni.

Inflorescentele capsunului prezinta 3-4 serii de ramificatii, fiecare din acestea fiind terminate cu cite o floare. Numarul mediu de inflorescente pe planta depinde de soi si variaza in limite de 2-12. Intr-o inflorescenta se formeaza frecvent 10 flori. Majoritatea soiurilor de capsun ce se cultiva au flori hermafrodite.

Frunzele capsunului sint lung petiolate, trifoliate si cu folialele publescente pe fata interioara, uneori si pe cea superioara. O frunza traieste in medie 45-60 zile, apoi se usuca. Ele nu se usuca deodata, ci pe rind, incit plantele poarta intotdeauna frunze verzi chiar si in timpul iernii.

Stolonii sint organe de inmultire vegetativa, de forma unor filamente lungi de 30-50 cm, care formeaza din loc in loc noduri din care creste cite o rozeta de frunze in partea superioara si radacini in partea inferioara.

Cerintele fata de conditiile de mediu

Capsunul apartine zonei temperate ceea ce presupune o arie mare de raspindire.

Iernile geroase si fara zapada dauneaza culturii, ca si verile deosebit de secetoase.

Brumele si ingheturile tirzii de primavara provoaca uneori pagube in plantatiile de capsun.

Desi este o planta cu cerinte moderate fata de lumina, ea da rezultate bune pe terenurile cu luminozitate buna. Poate fi cultivat numai in primii ani in livezile tinere. De la pornirea in vegetatie si pina la maturarea fructelor sint necesare 550-750 o C.

Capsunul are cerinte mari fata de apa. Sistemul radicular superficial se resimte rapid si puternic la insuficienta apei din sol.

In ciclul anual al capsunului sint doua perioade critice in aprovizionarea cu apa: una in timpul infloririi, fecundarii si cresterii fructelor, iar alta dupa recoltare, cind se formeaza noi frunze si incepe diferentierea mugurilor florali. In conditii de umiditate insuficienta durata infloritului se reduce, o parte din flori avorteaza, fructele nu realizeaza marimea si calitatea specifice soiului.

Umiditatea optima a solului in timpul perioadei de vegetatie este de 70-80% din capacitatea de cimp.