Tehnologia Culturii de Soia

Importanta culturii si aria de raspandire

Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. Semintele de rapita contin 48  52 % ulei. Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti, dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei.

Dupa extragerea uleiului  sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare, resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil.

Este o foarte buna premergatoare pentru grau, terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni.

Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Nu are o buna rezistenta la iernat. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la 31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %.

Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare, depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui.

Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China, India, Canada, dar si in Europa. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha.

In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger.

Sistematica. Soiuri

Rapita "Colza" (Brassica napusL. Ssp oleifera DG) apartine clasei cruciferelor si a rezultat din incrucisarea spontana intre Brassica compestris L.(2n=20) si Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie noua Brassica napus (2n=38)(Dupa Balteanu)

Din constructia sistematica a noii specii, rezulta ca trebuie o atentie deosebita pentru a se evita orice posibilitate de incrucisare cu rapita salbatica existenta pe camp cu planta. Aceasta atentie trebuie sa fie foarte mare in cazul folosirii in cultura a soiurilor sau hibrizilor rezistenti la ger(OMG).

Toate soiurile cultivate in ultimul timp sunt de tipul "OO" adica nu au in compozitia chimica a uleiului, acid erucic si glucozinolati.

Intrucat rapita de primavara are capacitatea mica de productie, maxim 1.000 kg/ha in Romania nu se pot cultiva decat soiurile de toamna care asigura productie de pana la 2.800  3.000 kg/ha, in anii cand nu este ofectata de geruri.

S. C. Elita Agrochemicals Exim SRL are o politica de sprijinire a cultivatorilor de rapita, asigurand impreuna cu cultivatorii culturile la S.C. Allianz Tiriac S.A.

Compozitia chimica

Rapita este o specie foarte bogata in ulei. Continutul de ulei oscileaza intre 48  52 %. Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora, continutul in acid oleic a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic.

Semintele de rapita contin 20  24 % proteine, in sroturi gasindu-se 38  42 %. Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate.

Caracterizare biologica

Rapita este o planta anuala (cea de primavara) sau bienala (cea de toamna).

Radacina este pivotanta, profunda (50  60 cm).

Tulpina este ierboasa cu inaltimea intre 110  150 cm si foarte ramificata. Frunzele sunt numeroase (20  22) simple, alterne, de culoare verde, brumate. Florile sunt caracteristice cruciferelor. Petalele sunt galbene-aurii. Planta este alogama entomofila. Albinele fiind cele care contribuie cel mai mult la polenizare. Rapita este o foarte buna planta melifera. Fructul este o silicva de 5  8 cm lungime formata din 2 carpele si despartita de o membrana pe care sunt prinse semintele. Intr-o silicva sunt 10  20 seminte.

Silicvele sunt dehiscante, caracteristica care s-a eliminat la soiurile de data recenta. Altfel daca se intarzie recoltatul se produc mari pierderi de recolta. Semintele sunt mici 5 g = 1.000 boabe, castanii-negre.

Rapita cultivata in Romania este de obicei bienala. Semanatul se face toamna la inceputul lunii septembrie. Intarzierea semanatului nu pemite ca plantele sa intre viguroase in iarna ceea ce provoaca mari pagube prin inghet. Primavara isi reia ciclul vegetativ foarte timpuriu, iar maturizarea se face in luna iunie, ceea ce face din rapita o foarte buna planta premergatoare pentru cerealele de toamna.

Din cauza sensibilitatii la temperaturi scazute, se produce calamitarea culturilor o data la 3  4 ani. Producatorii considera ca trebuie creat un soi de rapita rezistent la ger, cel putin 30°C.

Asemenea soiuri au fost create prin lucrari de ameliorare executate prin inginerie genetica.

Rotatia culturii

Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea, borceagul de toamna, orzul de toamna, graul de toamna.

Fertilizare

Necesarul de substante fertilizante este mare. Un hectar de rapita cu o productie normala (2.500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N), 60 kg fosfor(P2O5), 120 kg