Tehnologia de cultivare a speciilor tagetes patula și coriandrum sativum

-coriandru-

1.DESCRIERE BOTANICA

Planta anuala, cu radacina pivotanta subtire, puti ramificata. Tulpina cilindrica, lunga de 30-60 cm, fin brazdata , ramificata in partea superioara. Forma frunzelor bazale si a frunzelor tulpinale difera. Frunzele bazale, lung petiolat, pot fi intregi si crenat incise, incomplet trifoliat sau penat sectate, pe margini incis crenat-dintate. Frunzele tulpinale sunt alterne, penat liniar-sectate, cu petiol din ce in ce mai scurtinspre varful tulpinii, cu baza vaginata.Inflorescenta este o umbela compusa, far involucru. Florile sunt albe, rosietice sau violacee. Caliciul este format din 5 sepale egale la florile din mijlocul umbelulei, inegale la florile de la margine ; petalele florilor de la mijloc sunt obcordate, de marime egala. Fructul este o diachena sferica, tare, care se desface la presare in doua mericarpeemisferice. Fructele intregi au un diametru de 1,5-6 mm, in functie de provenienta. Fructele sunt galbene sau brun-deschise.

Intreaga planta, inclusiv fructele nemature, prezinta un miros neplacut de plosnita.

Infloreste in lunile iunie-iulie.

2.MATERIA PRIMA

Fructele de coriandru, ca si uleiul esential de coriandru, prezinta proprietati stomahice, spasmolitice, carminative. Se utileaza in primul rand pentru aromatizarea sau corectarea gustului unor preparate farmaceutice. A fost introdus in acest scop in farmaciile din U.R.S.S. inlocuind uleiul de scortisoara.Intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru copii, gastric, laxative si tonic aperitiv.

Fructele de coriandru sunt appreciate in industria alimentara, utilizate in calitate de condiment in fabricarea mezelurilor, precum si in prepararea unor lichioruri. Uleiul de coriandru este mult intrebuintat in industria parfumurilor.

3.SOIURI

La coriandru continutul in ulei esential este o insusire mult variabila de la un an la altul, de la o regiune la alta. Desi depinde de soi, este mult influientata si de conditiile ecologice ale loculi de cultura. In literatura, variatia mare a continutului in ulei esential la coriandru este corelata cu pozitia gografica a locului unde se cultiva. Asa de exemplu, in India de Est s-au obtinut 0.2%, la Voronej in U.R.S.S. 0,8-1,0%, in Romania 0,4-0,9%.Calcandi si colaboratorii au obtinut la recolta din anul 1959 din principalele regiuni cultivatoare de coriandru din tara un continut de ulei esential cuprins intre 0,65-0,76%

Din experientele facute la I.C.A.R. , timp de mai multi ani cu aceeasi provenienta si la aceleasi statiuni s-a constatat de asemenea o mare variatie a continutului in ulei sential si anume : la Valul-lui-Traian 0,70-0,91%, la Magurele 0,65-0,95%, la Moara Domneasca 0,70-0,88%, la Lovrin 0,61-0,88%, la Cluj 0,43-0,67%, la Suceava 0,41-0,76.

Din aceste date reiese clar influienta mare a conditiilor ecologice asupra calitatii recoltei si deci importanta unei juste zonari a acestei culturi. Populatia cu care s-a experimentat in principalele regiuninaturale ale tarii are capacitatea de a acumula aproape 1% ulei esential.

Sarcinile ameliorarii coriandrului in Romania sunt crearea de soiuri cu productii si continut ridicat in ulei esential de buna calitate, rezistente la scuturare si la boli si cu diachenele rezistente la spargere. In vederea mecanizarii recoltarii se prefera forma cu perioada mai scurta de coacere si la care ramificatiile pornesc cat mai sus.

4. CERINTELE BIOLOGICE SI PEDOCLIMATICE

a.TEMPERATURA

Desi este de provenienta sudica, coriandru se cultiva si in Norvegia, Finlanda, iar soiurile precoce in verile calde se coc si dincolo de cercul polar. La noi, temperaturile permit cultivarea acestei plante in intreaga tara. Coriandrul rasare la temperatura de 4-7°C. Plantutile de abia rasarite si cele cu 1-2 frunze adevarate suporta bine gerurile tarzii de -3-5°C si chiar -10°C.

Temperaturile de peste 12-14°C, asociate mai ales cu seceta din sol si atmosfera, impiedica rasarirea uniforma si o incetineaza. Cresterea plantelor in faza de rozeta, intarirea lor, se petrece mai bine la temperaturi mai joase.In schimb , in timpul infloririi , al formarii si al coacerii fructelor sunt necesare temperaturii mai ridicate (16-17°) si zile insorite.

b.LUMINA

Lumina multa la coriandru in fazele de vegetatie enumerate mai sus inseamna nu numai marirea productiei ci si a continutului in ulei esential. In zilele cu nori si mai ales cu ploi, polenizarea este stanjnita, iar plantele se imbolnavesc adesea. In timpul coacerii si la recoltare este necesar timp senin, cu temperaturi medii zilnice in jurul a 20°C. I astfel de conditii la noi se obtin recolte de cca. 2000kg la/ha.

c.UMIDITATEA

Coriandrul cere pentru o vegetatie normala mai multa umiditate in sol si atmosfera decat cerealele. Fiind o plantaal carei fruct contine pana la 14% ulei gras, cca 15% materii azotate si aproximativ 30% celuloza bruta, inca la germinare are nevoie de multa umiditate, de cca 100% fata de substanta uscata din fructe. In solurile permeabile care nu retin apa, in perioadele secetoase, coriandrul germineaza greu, plantele rasar incet, intr-un procent redus si neuniform. Uneori plantele abia rasarite, surprinse de seceta pot pieri in parte. De la rasarire pana la formarea tulpinilor coriandrul nu este asa de exigent fata de umiditate, dar de la aceasta faza si pana la inceputul infloririi, lipsa de apa este pagubitoare. In aceste conditii plantele dezvolta putine inflorescente si cu putine flori in ele, iar formarea fructelor merge slab, productia scazand la jumatate fata de cea obtinuta in conditii de umiditate suficienta.

d.SOLUL

Ca orice planta uleioasa, coriandrul are nevoie de multa hrana pentru a da productiii mari. De aceeaa se recomanda sa fie cultivat pe pamanturi fertile. Literatura sovietica arata ca cele mai bune soluri pentru coriandru sunt diferitele tipuri de cernoziomuri., bogate in calciu, cu reactia neutra sau slab acida.

Din observatiile noastre reiese ca pentru coriandru starea fizica a solului este mai importanta decat gradul de fertilitate al acestuia. Putem folosi deci pentru aceasta cultura si soluri mai putin fertile decat cernoziomurile, daca aplicam o agrotehnica buna. Se vor evita solurile grele si umede care formeaza crusta dupa ploi, pe care plantele tinere nu o suporta.