Tehnologia obținerii vinului de Madeira

In limbaj oenologic, Madera semnifica denumirea de origine a vinului produs in Madeira, principala insula a arhipelagului cu acelasi nume.

Din punct de vedere politico-administrativ, arhipeleagul era o provincie a Portugaliei, pentru ca, dupa revolutia din 1974, sa devina semiindependent de conducerea Portugaliei.

Madeira este cea mai mare insula din arhipeleag si una dintre cele mai frumoase din lume. Din punct de vedere geografic, Madeira se afla la punctul de intersectie al coordonatelor 32*38’ latitudine nordica si 16*54’ longitudine vestica fata de meridianul Greenwich. In raport de continentul african, respectiv de coasta marocana, Madeira se afla la o distanta de 575 km, iar fata de coasta europeana, respectiv de cea portugheza, se afla la circa 850 km.

Insula Madeira are o lungime maxima de 57 km, latimea maxima 22 km, suprafata totala fiind de 796 km patrati, din care 1/7 (20.000 ha), este ocupata cu plantatii viticole. Lantul muntos atinge in punctul cel mai inalt inaltimea de 1846 metri (Pico Ruivo).

Toate plantatiile viticole sunt situate pe terase, din cauza pantelor abrupte. Cele mai mari suprafete sunt in partea sudica a insulei, beneficiind din plin de soarele Africii.

Insula este strabatuta de levadas, mici canale care alcatuiesc un sistem de irigatii foarte interesant, socotit a opta minune a lumii. Unele canale sunt sapate in stanca la mari inaltimi, iar unele se prezinta sub forma unor tunele de zeci de kilometri, ce traverseaza portiuni muntoase. Distributia apei este asigurata de levadeiros care tin evidenta consumului apei de fiecare proprietar la irigarea culturilor.

Substratul litologic din Madeira este reprezentat prin roci vulcanice, la care se adauga aluviuni recente, situate pe ingustele fragmente de campii litorale.

Clima este subtropicala, deosebit de agreabila, ceea ce a determinat ca insula sa fie cunoscuta ca o statiune climaterica de prim rang. Temperatura medie anuala este de 19,8’ C, iar pe anotimpuri se prezinta astfel: iarna 17,9’C, primavara 18,0’C, vara 22’C, toamna 21,6’C, diferenta intre vara si iarna fiind de 4,1’C. Temperatura minima absoluta nu coboara sub 10’C, iar maxima nu depaseste 29,4’C.

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 600mm, numarul mediu de zile cu ploaie dintr-un an fiind de aproximativ 70.

Solurile sunt reprezentate prin andosoluri si soluri andice, la care se mai adauga, pe alocuri si soluri ortice si ferice.

Meritul descoperirii insulei Madeira (1419) le revine navigatorilor portughezi Joao Ganzales Zorco si Tristao Vaz. Acestora li se datoreaza si denumirea insulei (medeira-lemn in portugheza), denumire justificata de abundenta lemnului in momentul descoperirii. In perioada 1479-1485 Cristofor Columb a locuit in acest arhipeleag, fiind casatorit cu Dona Filipa de Monis, fiica lui Bartolomeu Perestrelo, primul stapanitor al insulei.

Inca de la inceputuri, insula a fost incendiata si astfel pe terenurile eliberate sunt cultivate preponderent cu vita-de-vie de colonistii portughezi si emigrantii olandezi, italieni si spanioli. Vinul devine principalul produs de export al insulei.

Incepand din aceasta etapa si mai ales in timpurile imediat urmatoare descoperirii Americii, navele care erau in drum spre Charleston, Philadelphia, Baltimore, New York, Boston, acostand la tarmul Madeirei se aprovizioneaza cu apa, alimente si vin. Pe masura trecerii anilor, “vinul insular” este cautat tot mai mult si este descarcat in toate porturile importante ale vremii.

Potrivit unor documente, pana la inceputul secolului XVIII vinul era exportat in stare naturala. Din 1704, parte din vin, cel considerat surplus se distila. Incepand din 1753 distilatul incepe sa fie utilizat ca si fortifiant pentru vinul destinat exportului. La fiecare butoi de vin, de aproximativ 200 litri, pregatit pentru expediere, se adauga o caldare de distilat (10 litri). Ridicarea tarie alcoolice cu 2-3% vol. asigura vinului o mai buna rezistenta la caldurile tropicale si la temperaturile ridicate de la ecuator, ce le avea de infruntat in timpul transportului catre cale doua Americi si catre Indiile Orientale.

Ajunsi la destinatie navigatorii au avut surpriza sa remarce ca vinurile devenisera mai bune decat in momentul incarcarii lor. Miscarea alternativa de inclinare a navei in sensul lungimii ei (tangajul) si in sens lateral (ruliul), coroborata cu caldurile tropicale si ecuatoriale, intensificau reactiile de oxidare, esterificare, acetalizare etc., conducand si la aparitia gustului caracteristic de caramel, propriu vinului de Madera. Constatarea ca insusirile calitative ale acestor vinuri nu numai ca sunt mentinute dar si mult imbunatatite si ca longevitatea vinurilor este marita a facut ca transportului naval sa i se acorde o importanta cu totul deosebita. S-a ajuns la situatia ca vinurile sa fie “plimbate” in mod special, pentru a le adauga acest surplus de calitate. Un transport pana in Indiile Orientale si inapoi devenise un fapt obisnuit si rentabil la comercializare.