Extras din referat
Dezvoltarea unei agriculturi moderne ,durabile presupune ca sectorul de creşterea animalelor să ocupe un rol important prin produsele ce se obţin.Desigur pentru aceasta este obligatoriu ca asigurarea necesarului de furaje să se realizeze la parametri optimi în concordanţă cu cerinţele de calitate şi cantitate ale acestora.În viziunea agricolă actuală, producţia furajelor, obţinută de pe pajiştile permanente,pajiştile temporare şi culturile furajere, este parte integrantă a gestiunii teritoriului agricol şi presupune: durabilitatea sistemelor componente, viabilitatea economică şi socială a activităţii agricole şi o contribuţie la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural, într-o lume tot mai urbanizată.Având în vedere importanţa deosebită a producţiei de furaje, implicit a modernizării exploatării pajiştilor, subiect ce a preocupat în mod deosebit cercetătorii din domeniu, s-au structurat câteva ramuri ale ştiinţei agricole, care au ca obiect de studiu pajiştile şi anume:
- Pratologia, studiază multifuncţionalitatea pajiştilor şi evidenţiază importanţa şi locul acestora în rezolvarea unor probleme actuale şi de perspectivă din domeniul economic,ecologic şi social.
- Ecopratologia, are ca obiect de studiu ecosistemele din pajişti.
- Pratotehnica, se ocupă de partea aplicativă a pratologiei, elaborează măsurile de îmbunătăţire a pajiştilor, metodele şi tehnologiile de cultivare ale acestora şi ale plantelor furajere în general.
Pajiştea are un caracter multifuncţional, iar funcţia cea mai importantă este producerea furajelor suculente şi fibroase. Importanţa economică şi ecologică a pajiştilor permanente este deosebită. Suprafeţele mari ocupate de pajişti sunt intim legate de viaţa cotidiană şi de conservarea mediului înconjurător. Pajiştile reprezintă:
• sursă de hrană pentru animale domestice;
• habitat şi sursă de hrană pentru animalele sălbatice;
• mijloc de prevenire şi combatere a eroziunii solului;
• mijloc de îmbunătăţire a structurii şi fertilităţii solului
Din suprafaţa de uscat a Terrei, pajiştile ocupă 23,3% (3,055 milioane hectare), suprafaţă de aproximativ două ori mai mare decât suprafaţa terenurilor arabile (1,488 milioane hectare).În România, suprafaţa pajiştilor permanente este de 4,879 milioane hectare, din care 3,355 mil. ha sunt păşuni şi 1,524 mil. ha fâneţe, aceasta reprezentând 20,3% din suprafaţa totală a ţării, 21,1% din suprafaţa de uscat şi 32,9% din suprafaţa agricolă (Anuarul statistic, 2008). Această suprafaţă, ar putea asigura anual hrana pentru cel puţin 10 milioane UVM.”
CAPITOLUL I.
Importanţa gramineelor furajere anuale în hrana animalelor.
,, Pajiştile temporare,cunoscute şi sub denumirea de pajişti articiale,pajişti cultivate sau pajişti semănate,sunt suprafeţe de teren de regulă arabile ,care se însămânţează cu specii furajere perene(graminee şi leguminoase) în amestec sau singure.Aceste pajişti se înfiinţează şi în locul pajiştilor permanente degradate,după după desţelenire şi însămânţarea amestecului de seminţe recomandat”
,,Cercetările efectuate în ţara noastră evidenţiază productivitatea pajiştilor temporare în comparaţie cu pajiştile permanente.Astfel pe o pajişte temporară neîngraşată se realizează o producţie de cca. 3 ori mai mare decât pe pajiştea permanent neângraşată.În cazul în care se aplică o tehnologie de cultivare intensivă (fertilizare şi irigare)producţia pajiştilor temporare poate să crească de peste 15 ori faţă de producţia pajiştilor permanente .” .
VALOAREA NUTRITIVĂ A UNOR NUTREŢURI FOLOSITE ÎN HRANA RUMEGĂTOARELOR
Nr.
Nutreţuri
SU g
Valoare
energetică Valoare azotată(g) Valoare de încărcare digestivă Constituenţi organici (g) Constituenţi minerali g)
UFL
UFC
PDIN
PDIE
UIO
UIL
UIB
SO
PB
CB
CA
P
1. Pajişte de şes înainte de înflorire 1000
166 0,97
0,16 0,92
0,15 108
18 95
16 0,95
0,16 0,98
0,16 0,96
0,16 889 172 244 7,0 4,0
2.
Pajişte de şes debut înflorire 1000
172
0,89
0,15 0,83
0,14 84
14
85
15
1,05
0,18
1,02
0,18
1,4
0,18
906
133
272
6,5
3,5
3.
Pajişte de şes înflorire deplină 1000
192 0,70
0,13 0,60
0,12 58
11 68
13 1,44
0,28 1,16
0,22 1,31
0,25 922 92 335 5,5 3,0
4. Porumb siloz(25%S.U)
1000
250
0,90
0,23 0,80
0,20 53
13
64
16
1,29
0,32
1,22
0316
1,23
0,13
937
86
222
3,0
2,0
5. Pajişte de deal debut înflorire 1000
176 0,89
0,14 0,83
0,13 94
15 89
14 1,12
0,18 1,05
0,17 1,09
0,18 917 149 264 7,5 4,0
6.
Pajişte de deal înflorire deplină 1000
217 0,67
0,15 0,58
0,13 58
13 67
15 1,39
0,30 1,14
0,25 1,17
0,28 917 92 323 2,5 5,5
7.
Dactylis glomerata 1000
146 0,89
0,13 0,85
0,12 127
19 99
14 1,12
0,16 1,05
0,15 1,09
0,16 856 202 218
6,5 4,0
8.
Festuca arundinace 1000
207 0,80
0,17 0,73
0,15 120
25 92
19 0,98
0,20 0,99
0,20 0,99
0,20 896 191 273 5,5 3,0
9.
Lolium perene 1000
164 0,91
0,15 0,86
0,14 108
18
95
16 1,18
0,19
1,07
0,18 1,13
0,19
882
172
242
6,0
4,5
10.
Bromus catharticus 1000
176 0,89
0,16 0,85
0,15 80
14 85
15 1,08
0,19 1,04
0,18 1,06
0,19 891 127 278 4,5 4,5
11.
Secară 1000
171 0,84
0,14 0,78
0,13 84
14 84
14 1,72
0,29 900 133 295 3,0 4,0
12.
Sorg 1000
185 1000
0,13 0,64
0,12
77
14 76
14 1,25
0,23 1,10
0,20 1,18
0,22 915 122 304 5,0 3,0
13.
Lucernă îmbobocire 1000
176 0,77
0,14 0,69
0,12 121
21 90
16 0,98
0,17 0,99
0,17 0,98
0,17 888 193 299 16,5 3,0
14.
Lucernă început înflorire
1000
189
0,73
0,14
0,65
0,12
112
21
85
16
1,00
0,19
1,00
0,19
1,00
0,19
891
178
315
16,5
3,0
15
Trifoi alb început înflorire
1000
110
1,03
0,11
1,00
0,11
144
16
109
12
0,83
0,09
0,92
0,10
0,82
0,10
887
229
214
13,0
2,5
16. Trifoi roşu început înflorire
1000
153 0,81
0,12 0,74
0,11 104
16 87
13 1,01
0,15 1,01
0,15 1,01
0,15 883 166 263 13,0 2,5
17. Sfeclă furajeră 1000
130 1,15
0,15 1,16
0,15 92
8 86
11 0,91
0,12 0,60 0,70 915 104 70 2,5 1,5
Importanţa gramineelor perene rezultă şi din următoarele însuşiri:
• sunt mai puţin pretenţioase faţă de condiţiile de creştere în special faţă de un regim deficitar în precipitaţii de unde rezultă o rezistenţă sporită la secetă;
• în condiţii optime de vegetaţie realizează o producţie mare;
• datorită conţinutului mai mare în glucide pot fi uşor însilozabile;
• se pot folosi ca nutreţ murat,fân,semifân,siloz,aşternut pentru animale dar şi sub forma de concentrate(boabe).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologii de Cultivare - Iarba de Sudan, Porumb, Sfecla Furajera, Lucerna.doc