Tutunul

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Tutunul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ofelia Marica

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Argument.3
Cap. 1 Importanta, morfologie, sistematica-soiuri, ecologie
1.1 Importanta.4
1.2 Particularitati morfologice si biologice.5
1.3 Sistematica-soiuri.6
1.4 Cerinte fata de clima si sol.8
Cap. 2 Tehnologia de cultura
2.1 Rotatia.10
2.2 Fertilizarea.11
2.3 Lucrarile solului.13
2.4 Samanta in rasadnite.14
2.5 Semanatul in rasadnite.15
2.6 Lucrari de ingrijire in rasadnite.16
2.8 Plantarea rasadurilor in camp.18
2.9 Lucrari de ingrijire in camp.21
2.9 Recoltarea.25
2.10 Dospirea si uscarea.26
2.11 Pastrarea si predarea recoltei.29
Cap. 3 Lucrari de protectia muncii in cultura TUTUNULUI.30
Bibliografie.31

Extras din document

Toate formele sub care se consuma tutunul astazi apartin bastinasilor Americii. In 1560 tutunul a fost adus in Europa si de aici in Asia mica, Africa si Australia . Pe la 1600-1605 marinarii si negustorii l-au introdus in China, India si alte tari indepartate. Europenii au aflat de existenta tutunului numai dupa descoperirea Americii. In 1560, un medic spaniol l-a folosit ca planta medicinala contra durerilor de cap, bronsitei etc, utilizarea care a avut-o pana in anul 1800. De fapt si astazi medicamentele cu baza de nicotina vitamina antipelogroasa PP si remifonul sunt folosite cu success in medicina.

Prizatul tutunului isi are originea tot in folosirea lui ca planta medicinala. La inceput se priza pentru o inlatura durerea de cap, ulterior insa prizatul a devenit un obicei.

Fumatul care constituie astazi intrebuintarea de baza a tutunului s-a inpamintenit si extins in Europa mult mai tarziu. Desi la descoperirea Americii, europenii au cunoscut mai intai tigara de foi in forma ei primitive in Europa , ( mai intai in Anglia, apoi in Olanda, si restul tarilor ) la inceput s-a fumat cu pipa. Pipa a fost inlocuita cu timpul cu tigarile de foi, a caror tehnica de confectionare a venit din Cuba in Spania de unde s-a raspandit in toata Europa.

In Europa centrala, tigaretele au fost aduse din Rusia, unde s-au introdus din Siria si Persia de catre marinarii spanioli. Din Crimeea tigaretele de format rotund si cu carton (papiroose) s-au transmis la turci. Turcii au folosit insa tigareta fara carton, careia si astazi i se spune pe nedrept tigareta cu format turcesc.

Mestecatul tutunului a fost practicat, pentru prima data de catre marinarii din regiunea de coasta din Anglia, si tarile Scandinave.

In tara noastra se pare ca atat tutunul cat si fumatul au fost cunoscute in a doua jumatate a secolului XVII, ceea ce nu exclude posibilitatea introducerii fumatului cu mult mai devreme. Dupa P. nibalescu, ca prim document asupra acestei ipoteze, sunt pipele ( lulelele ) de pamant de diferite forme gasite impreuna cu alte obiecte in ruinele cetatii Suceava, dintre care una purta inscriptia anului 1571.

In decursul timpului in tara noastra s-au practicat toate felurile de intrebuintare a tutunului cu exceptia mestecatului.

CAP I

Tutunul

1.1 Importanta

Tutunul este una din plantele agricole cu importanta specifica, frunzele acestei plante intrebuintandu-se in primul rand, in industria produselor pentru fumat (tigarete, tutun de pipa, etc).

Din frunzele varietatilor bogate in nicotina se prepara praful de tutun si apoi lesia sau zeama de tutun, un foarte valoros insecticide.

Frunzele de tutun constituie si materie prima pentru obtinerea nicotinei, substanta mult utilizata in industria farmaceutica. De asemenea din frunzele de tutun se poate obtine acid citric, care se afla in frunzele de tutun proaspete de mahorca in cantitate de 10- 15%.

Semintele de tutun contin 35- 40% ulei, care poate fi extras si folosit in alimentare si industrie.

Importanta tutunului este marita de faptul ca unele soiuri valorifica economic soluri cu potential productive redus, cum sunt solurile nisipoase, erodate sau alte soluri putin productive.

Pentru a reduce din efectele negative ale tutunului asupra organismului uman s-au creeat numeroase institutii, specializate de producere si industrializare, care, intre alte probleme, urmaresc staruitor producerea unei materii prime pentru tigarete al carei efect negativ asupra fumatorului sa fie redus la minim sau anihilat complet.

1.2 Particularitati morfologice si biologice

Tutunul apartine familiei Solamoceae, genul Nicotina L. Acest gen se caracterizeaza prin flori grupate in varful tulpinii in roceme compuse; florile sunt compuse din 5 sepale, 5 petale concrescute, 5 stamine concrescute la partea inferioara cu tutunul corolei, 2 corpele, ovarul superior, bilocular cu numeroase ovule. Fructul este o capsula cu un numar mare de seminte.

1) Radacina pivotanta, cu numeroase ramificatii laterale, aparatul radicular ajungand pana la 150- 200 cm adancime. Masa radacinii lor se afla raspandita in straturile superficiale ale solului

Fisiere in arhiva (1):

  • Tutunul.doc