Amenajare Turistica

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Amenajare Turistica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Rodica Minciu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Alte Domenii, Economie

Extras din document

Zona ce urmeaza a fi amenajata este reprezentata de valea, împreuna cu caldarea glaciara a Bâlei, situata în muntii Fagaras, pe firul râului Bâlea ce izvoraste din lacul glaciar Bâlea si curge spre nord, pâna la confluenta cu râul Doamnei. Mai precis zona se afla se afla pe versanul sudic al masivului central al Muntilor Fagaras, delimitata de Muchia Buteanu la est, Muchia Bâlei la vest, creasta principala a Fagarasului la sud si curba de nivel corespunzatoare confluentei râului Bâlea cu râul Doamnei, la nord.

Zona este strabatuta de DN7C (Transfagarasan) care asigura legatura cu localitatea Curtea de Arges la sud si cu Sibiu, Fagaras, Victoria la nord.

Prin pozitia geografica amenajarea realizata în acest perimetru va fi de tip montan, cu functionare permanenta, dar cu dominanta în sezonul rece, în vederea practicarii sporturilor de iarna. Diversitatea atractiilor din zona impune o amenajare plurivoca, de tip complex, respectiv statiune.

Având în vedere reglementarile din tara noastra cu privire la tipologia statiunilor …… realizarea unei statiuni de marime medie (500 – 1500 locuri), de interes national; în acest sens trebuie mentionat faptul ca în zona exista în present circa 300 de locuri de cazare, ceea ce argumenteaza existenta unui flux turistic.

II. Selectia teritoriului

Valea si caldarea Bâlei, perimetrul în care se focalizeaza amenajarea, se înscrie în spatiul geografic al masivului Fagaras. În acest context, dar si tinând seama de faptul ca multe dintre activitatile de agrement se vor desfasura într-un perimetru mai larg decât locul în care va fi amplasata implantarea, este oportuna prezentarea resurselor turistice ale întregii zone. Este vorba de o mare parte a lantului Muntilor Fagaras si a localitatilor situate la poalele acestuia precum: Fagaras, Victoria, Cârtisoara, Sâmbata, Avrig, pozitionate în nord, si Salatruc, Arefu, Curtea de Arges, Nucsoara si altele, în sud.

Argumentarea selectiei zonei presupune analiza conditiilor specifice si generale propice turismului, potrivit criteriilor recunoscute, respective cadrul natural, bogatia cultural-istorica, conditiile economice si sociale, infrastructura, echipamente generale de odihna si cultura, legislatia si reglementarile în vigoare.

CADRUL NATURAL

Prin întindere, masivitate si înaltime, Muntii Fagaras reprezinta cel mai puternic masiv alpin din România, iar prin desfasurarea grandioasa a reliefului glaciar, unul dintre cele mai impresionante. Se prezinta ca un imens zid de piatra desfasurat de la vest la est, pe mai bine de 70 km, având altitudini mari, ce numai spre extremitati coboara sub 2000 m. Privita dinspre nord creasta are aspectul unei pânze de fierastrau cu dintii în sus. Sunt considerati piatra de încercare a alpinismului de iarna. Suprafata totala a Muntilor Fagaras este de circa 2000 km2, dar nu numai întinderea acestor munti este mare, ci si altitudinea lor, caci ei ating, prin vârful Moldoveanu, cea mai mare înaltime din tara. Sase din vârfurile lantului fagarasan depasesc 2500m înaltime: Vf. Moldoveanu (2545m), Vf. Negoiu (2535m), ,Vf. Vistea Mare (2527m), Vf. Lespezi (2522m), Vf. Vânatoarea lui Buteanu (2506m) si Vf. Dara (2501m).

Particularitatile Muntilor Fagaras sunt date de dezvoltarea exceptionala a formelor de modelare glaciara, de continuitatea si masivitatea lor de-a lungul axei longitudinale si de disimetria lor accentuata în profil transversal.

RELIEFUL

Pe verticala se disting, în acest lant muntos, doua tipuri de relief: unul înalt, ruiniform, spectaculos, modelat de gheturi, zapezi, geruri (relieful glaciar si crio-nival) si altul mai putin înalt, mai monoton, cu forme domoale, modelat mai ales de torenti si ape curgatoare, mult adâncite (relieful fluvio-torential).

Relieful glaciar constituie, prin diversitatea si maretia sa, ca si prin întinderea sa extraordinara, principala atractie a masivului. Pretutindeni, la obârsia vailor glaciare, se disting 2-3 nivele de circuri glaciare etajate, adâncite si sculptate de gheturi, continuate în jos prin vai largi tipice în forma de U, ce pot coborî pâna la 1.700 m si chiar mai jos. Pe umerii vailor si pe nenumaratele praguri glaciare apele formeaza o sumedenie de cascade (Bâlea, Capra, Podragu, Valea Rea, Galbena, Zârna, Urlea, Serbota, Mezuina, Sarata, Orzaneaua Mare). Între aceste superbe vai glaciare se înalta culmi ascutite, creste sau custuri pe care excursiile turistice constituie adevarate performante. O parte dintre aceste înaltimi (Creasta Arpaselului, Cresta Vârtopelului) sunt accesibile doar alpinistilor. Din loc în loc, crestele si culmile înguste sunt punctate de vârfuri si imense trapeze de stânci, care reprezinta culmile cele mai înalte ale masivului.

Adeseori, în circurile superioare, acele, crestele si vârfurile stâncoase se oglindesc în apele taurilor ramase dupa topirea ghetarilor. Au fost numarate, în trecut, aproximativ 70 asemenea lacuri, astazi numarul lor scazând prin colmatarea cu sedimente aduse de viituri.

Dezvoltarea si varietatea exceptionala a formele glaciare sunt datorate, pe de o parte, altitudinilor mari care au determinat instalarea masiva a ghetarilor, iar, pe de alta parte, rocilor cristaline, dure, care au favorizat conservarea acestor forme.

Relieful fluvio-torential dezvoltat mai jos, în zona padurilor, apare în contrast izbitor cu cel glaciar. Vaile pâna aici largi se îngusteaza deodata, abrupturile stâncoase lasa loc unor versanti mai putin înclinati, inundati de vegetatie, custurile se continua prin culmi largi, usor practicabile.

În profil longitudinal, Muntii Fagaras se prezinta sub forma unei culmi de-a lungul careia se însira o sumedenie de vârfuri ce depasesc 2200 m si sei de legatura, aflate si ele, în mod obisnuit, la peste 2000 m. Pe parcursul celor mai bine de 70 km ai acestor munti, se pot distinge câteva sectoare, reunind grupuri de munti sau masive cu trasaturi comune, punând fiecare din ele probleme particulare sub raport turistic. Astfel, în partea lor centrala, se afla inima cetatii de piatra a Fagarasilor, sectorul de realizare maxima a fenomenului de modelare glaciara. Aici drumetul va întâlni cel mai puternic sector alpin, nu numai din Muntii Fagaras, ci si probabil din întregul lant carpatic. El va lua contact cu o creasta de proportii extraordinare ce însira unul dupa altul o sumedenie de piscuri la peste 2400m altitudine, va parcurge coame înguste, suspendate deasupra unor prapastii nemasurate, se va lasa coplesit de lumea mirifica a stâncilor nude, va depasi râuri de grohotisuri, va admira caderile frenetice ale apelor pe peretii pragurilor glaciare si se va odihni sub fruntea celor mai înalte piscuri pe malul unor minunate lacuri alpine.

Fisiere in arhiva (1):

  • Amenajare Turistica.doc