Morfometria torențială

Introducere

In natura,mai ales in bazinele hidrografice de dimensiuni mici,cu pante mari spre foarte mari,in care vegetatia forestiere inexistenta sau slab reprezentata,cu un teren gospodarit intr-un mod neconventional si afectat de procese erozionale,formand viituri de mapa dupa fiecare plaie.Aceste cursuri de apa poarta numele de torenti.

„Torentii sunt cursuri naturale de apa,cu bazine hidrografice reduse,dar cu pante mari ,cu apa putina sau seci aproape de cursul anului,a caror caracteristica principala consta in faptul ca,in urma ploilor mari sau a topirii rapide a zapezii,prezinta cresteri bruste si de scurta durata ale debitului lichid,cu mare putere de eroziune,transport si depuneri de aluviuni,in ura carora se produc importante pagube materiale”(Traci,1977).

In urma precipitatilor atmosferice sau a topirii zapezilor or a scurgerii aprlor suterane,formeaza cursuri de apa.Intr-un curs natural de apa se poate observa o suprafata de colectare a apelor,numita bazin hidrografic,si o zona de scurgere a apelor,numita alba,care se in viitor se vor scurge in alte cursuri de apa.Aceste cursuri se caracterizeaza prin debite permanente cu variatii ce difera in functie de perioada anului la care ne referim.

Apa ce se scurge in cantitati mari pe diferite pante cu unghiuri de peste 30 grade,antreneaza resturi vegetale si parti ale solului ce pot avea un effect negative asupra suprafetelor cultivate,gospodarilor localizate in zonele calamitate si cailor de comunicatie iar apa infiltrate in sol poate da nastere la surpari si alunecari de teren datorita stratului de argila intr-o proportie ridicata.

Din cantitatea de apa ce se poate cadea in cursul unei ploii,o parte din acesata este retinuta la suprafata solului de catre vegetatie, o parte se evapora,alta parte se poate infiltra iar alta se poate scurge pe la suprafata.Evapotranspiratia din timul ploii este relative mica si nu este luata in calcul.

Interactiunea dintre factorii naturali si cei sociali-economici au dus la dezvoltarea torentilor din Romania.Tara noastra in acesta moment dispune de o mare energie de relief si de un regim hidrologic ce favorizeaza ploi torentiale in lantul carpatic.Formarea torentilor din Romania s-a intensificat in ultimile secole datorita unor actiuni inteprinse de activitatile omului si taierea padurilor din jonele montane si delutoase.

Domnul Ioan Clinciu in revista padurilor din anul 2012 citeaza pe domnul academician Victor Giurgiu care afirma ca,”torentalitatea este incompatibila cu dezvoltarea durabila’[…] si ín Romania aproape 60% din populatie fiind nemislocit si puternic influientata de procesele hidrologice din bazinele montane si de dealuri,influienta fiind puternic negative cand bazinele hidrografice sunt puternic porentializate”(Giurgiu,2000).

Din cantitatea de apa ce se poate cadea in cursul unei ploii,o parte din acesata este retinuta la suprafata solului de catre vegetatie, o parte se evapora,alta parte se poate infiltra iar alta se poate scurge pe la suprafata.Evapotranspiratia din timul ploii este relative mica si nu este luata in calcul.

Capitolul I

G E O M O R F O M E T R I A B A Z I N E L O R

H I D R O G R A F I C E T O R E N Ţ I A L E

1.1. CONSIDERAŢII GENERALE.

Evans in anul 1969 a introdus termenul de geomorfologie,acesta avand aplicatie la circurile glaciare.Prefixul din cuvantul geomorfometrie s-a plicat la sugestile lui Tricart.Acest teremen „face o distincţie a măsurătorilor formelor de relief, în raport cu termenul de morfometrie, folosit la măsurarea diverselor altor forme”(Grudnicki,2006).

Acest termen este aplicat in mod uzual la bazinele hidrografice torentiale .

In literatura de specialitate mai pot aparea termeni ca geometria formelor de relief sau geometria versantilor.

D-nul Grudnicki face urmatoarea afirmatie Grudnicki „Fără cunoaşterea parametrilor morfometrici ai reliefului bazinelor versant, care datorită proceselor torenţiale se modifică în permanenţă, cât şi cuantificarea acestor parametri, nu este posibil studiul proceselor torenţiale cu efectele aferente, şi nici proiectarea lucrărilor de amenajare a acestor bazine”( Grudnicki,206).

1.2 Morfometria bazinului hidrograic

Doua bazine hidrografice alaturate de pot separa prin:

-cumpana toprografica,care este reprezentata printr-o linie curba inchisa pe un plan de situatie;

-cumpana hidrografica,care tine seama si de alimentarea subterana.

Aceasta nutiune este necesara pentru calculul dimensionarii deversoarelor iar debitul maxim calculat pentru un baraj sau un grup de baraje.In cazul canalelor de evacuare,care de obicei se amplaseaza pe conul de dezectie,este luata in calcul intrega suprafata a bazinului hidrografic ,suprafata aferenta acestui bazin este delimitat de cumpana apa si varful conului de dejectie.

Bazinele hidrografice sunt in general formate dintr-o albie principala si alte albii secundare ce sunt delimitatea prin cumpana topografica,care delimiteaza bazine cu suprefete mai mici.

Din anumite considerente partea superioara a torentului poate purta numele de bazin deoarece aceasata suprafata are forma de caldare ceea ce concentreaza apa aferenta torentului.

Uneori bazinul hidrografic poate reprezenta numai suprafata aferenta albiei torentului.

Bazinele hidrografice se pot clasifica dupa suprafata lor :miciF <100 ha,mijlocii 100 < F < 1000 si mari F > 1000 ha.

De obicei pe reteaua hidrografica se pot amplasa sectiunii de forma transversala pentru statii higrometrice sau diverse masuratori.Sectiunile pentru calcule se numesc sectiuni hidrologice de calcul.