Muntii Carpati

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Muntii Carpati.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Alte Domenii, Geografie

Extras din document

MUNTII CARPATI

Cu dispunere circulara, inchid in mijlocul lor un podis inalt de 400-600 m, cu aspect deluros, marginit de un lant de depresiuni. Carpatii au altitudini ce depasesc adesea 2.000 m, iar la varfurile principale au peste 2.500 m.

La exterior, Carpatii sunt inconjurati de culmi subcarpatice si dealuri.

Comparativ cu alte lanturi muntoase, Carpatii au o masivitate mai redusa datorita multiplelor vai transversale ce ii fragmenteaza, a depresiunilor si culoarelor depresionare.

Culmile au, in general, aspect rotunjit si chiar netezit. In muntii inalti apar insa creste ascutite, relieful prezentand trasaturi alpine.

Carpatii poarta urmele glaciatiunii pleistocene, circurile, vaile si lacurile glaciare sporind frumusetea peisajului muntos.

Varietatea litologica (de roca) determina si ea o mare varietate si o spectaculozitate a reliefului carpatic.

Cele trei mari unitati carpatice aflate pe teritoriul Romaniei sunt: Carpatii Orientali (Rasariteni), Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali.

Carpatii Orientali

Carpatii Orientali – de la granita de nord si pana la Valea Prahovei sunt caracterizati prin existenta a trei siruri paralele de munti, cu directia aproximativa nord-sud, care includ depresiuni bine populate, cum sunt cele din Maramures.

In vest sunt muntii vulcanici (Oas, Gutai 1.443 m, Tibles 1.835 m), mai josi si cu numeroase varfuri conice, Calimani – Vf. Pietrosu 2.100 m, Gurghiu 1.776 m, Harghita 1.800 m, mai inalti si cu cratere mai bine conservate. Trebuie subliniat ca, in aceasta zona, este cel mai lung lant de munti vulcanici din Europa.

In zona centrala, culmile muntoase, alcatuite din roci cristaline, conglomerate, gresii si calcare cu altitudinile cele mai mari in Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu 2.303 m). Partea estica a Orientalilor, alcatuita din flis (roci sedimentare, cutate), prezinta altitudini mai reduse – Obcinele Bucovinei 1.208 m, Vrancei 1.785 m.

In zona curburii, pe care Carpatii o fac in Vrancea, Muntii Ciucas (conglomeratici, cei mai inalti din zona) ating 1.955 m.

In Orientali se afla si cea mai extinsa depresiune intramontana – Depresiunea Brasovului.

Carpatii Orientali prezinta reliefuri deosebit de spectaculoase, cum sunt cele pe roca vulcanica din Calimani sau pe calcare si conglomerate – Muntii Rarau-Pietrele Doamnei, Muntii Ciucas cu Tigaile, Muntii Piatra Mare si Muntii Postavarul.

Tot aici se afla cele mai spectaculoase chei din Romania – Cheile Bicazului.

Circulatia in acest spatiu muntos este facilitata de pasurile si trecatorile: Prislop 1.416 m (face trecerea din Bucovina in Maramures), Mestecanis 1.096 m (permite trecerea din zona Gura Humorului cu bisericile pictate la exterior si Vatra Dornei), Tihuta 1.200 m (intre Bucovina si Transilvania), Bucin 1.273 m (permite trecerea spre orasele medievale din Transilvania), Oituz 866 m (uneste zona Moldovei cu sudul Transilvaniei), Predeal 1.001 m (permite accesul dinspre Bucuresti spre Brasov).

Reteaua hidrografica bogata si cu pante repezi ofera numeroase exemple de cascade impunatoare: Cascada Cailor in Muntii Rodnei, Duruitoarea in Muntii Ceahlau, Putnei in Muntii Vrancei.

Prezenta unei multitudini de izvoare de ape minerale, a turbei, a emanatiilor de dioxid de carbon (mofete) favorizeaza, alaturi de climatul specific Orientalilor, practicarea turismului balneoclimateric in statiuni de cura cum ar fi: Vatra Dornei, Sangeorz–Bai, Borsec, Baile Tusnad, Slanic Moldova, Malnas, Covasna.

Carpatii Meridionali

Carpatii Meridionali sunt cei mai inalti si mai masivi din intregul lant al Carpatilor romanesti. Datorita trasaturilor reliefului, ei mai sunt numiti Alpii Transilvaniei si se intind de la Valea Prahovei, in est, pana la culoarul Timis-Cerna, in vest. Lungimea totala a acestora este de circa 300 km, iar latimea oscileaza intre 22/-5 km.

Formati in mare parte din sisturi cristaline si roci vulcanice, Carpatii Meridionali sunt mai putin fragmentati de vai si depresiuni, prezentand o masivitate accentuata. La extremitati si pe bordura sudica, Carpatii Meridionali sunt dominati de prezenta calcarelor si conglomeratelor generatoare de reliefuri spectaculoase.

In culoarul Bran-Rucar, la Fundata, se atinge altitudinea maxima de locuire permanenta din Carpatii Romanesti la 1.200-1.250 m.

Urmele glaciare sunt cele mai ample si evidente din toti muntii Romaniei (complexe de circuri glaciare, vai glaciare cu lungimi de peste 10 km, lacurile cele mai extinse si adanci). Oltul si Jiul au ferastruit muntii si au facut posibila traversarea lantului muntos la altitudini de 300-400 m pe Olt–Defileul Turnu Rosu–Cozia (care uneste sudul Transilvaniei, Sibiul cu zona Ramnicu Valcea; turistic face legatura dintre bisericile fortificate ale Transilvaniei si manastirile din nordul Olteniei) si 400 m pe Jiu - Defileul Jiului, Trecatoarea Lainici (intre Targu Jiu, cu monumentele lui Constantin Brancusi, si zona Hateg, cu unele dintre cele mai vechi biserici din Romania).

In acelasi timp, o serie de pasuri de inaltime (Giuvala – 1.240 m, intre Piatra Craiului si Leaota), Tartarau si Urdele (in Muntii Parang) au favorizat circulatia dintr-o parte in alta a Carpatilor.

Transfagarasanul traverseaza Muntii Fagaras prin tunelul Balea situat la 2.200m.

In ansamblu, Carpatii Meridionali sunt formati din patru grupe importante de munti. In est Muntii Bucegi si Piatra Craiului, iar in continuare, pana la Olt, Fagaras – Iezer. Intre Olt si Jiu, Muntii Parang-Sebes, iar de la Jiu pana in extremitatea vestica Retezat-Godeanu.

Fisiere in arhiva (1):

  • Muntii Carpati.doc