Prebiotice - Inulina

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Prebiotice - Inulina.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

Introducere……………………………………… … ….3
1. Prebiotice-Probiotice-Sinbiotice 4
2. Prebiotice 7
2.2. Scurta descriere 7
2.3. Surse 7
2.3. Exemple 7
3. Inulina 10
3.1. Date generale 10
3.2. Biochimie 10
3.3. Utilizari si beneficii 11
3.4. Surse naturale 12
4. Exemplu de produs pe baza de inulina 13
5. Metoda de obtinere a inulinei 14
5.1. Materialul folosit 14
5.2. Extractia 14
5.3. Analiza inulinei 14
5.4. Evaluarea proprietatilor functionale 15
5.5. Experimentul cu inulina 15
5.6.Concluzii - eficacitate 15
CONCLUZII 16

Extras din document

Introducere

In lucrarea de fata am urmarit prezentarea, pe scurt, a prebioticelor, cu sublinierea functionalitatii acestora. Pentru a detalia importanta acestor substane, am prezentat cazul particular al inulinei: descriere, biochimie, efecte asupra sanatatii, exemplificare produs pe baza de inulina - Frutafit® inulin. In final este descris modul de extractie si purificare, caracterizarea inulinei. Experimentul prezentat in ultimul capitol urmareste demonstrarea rolului inulinei in cresterea bifidobacteriilor.

Inulina a fost descoperita de Valentine Roze, in Berlin, in anul 1804. In traditia populara romaneasca planta iarba mare (Inula helenium) se folosea pentru prepararea unei solutii folosite in spalarea parului, dar legumele cu continut ridicat in inulina (ceapa, usturoil etc) au fost intotdeauna preferate, observandu-se efectul lor benefic asupra sanatatii. Astazi aditivii alimentari naturali reprezinta o provocare, atat pentru nutritionisti cat si pentru cercetarea medicala si farmeceutica, pe piata aparand din ce in ce mai multe produse probiotice, prebiotice si formula cea mai utila-sinbiotice.

Prebioticele sunt fibre alimentare, sau polizaharide cu hidroliză parţială ( unele tipuri de celuloză, inulina, rafinoza) prezente in anumite alimente în stare naturala (gulie, ceapa, banane, cicoare, rădăcini de sfeclă, rădăcini de păpădie, seminţe de migdale, etc.) sau adaugate ca aditivi, în pâine, fulgi de cereale şa.. Aceste substanţe nefiind digerate, ajung la nivelul colonului, unde există microorganisme aparţinând exclusiv florei utile, capabile să se hrăneacă şi să se dezvolte pe seama acestor compuşi. Înmulţirea bacteriilor intestinale utile, este un fenomen cu acţiune înhibantă asupra germenilor patogeni.

Pentru prevenirea slabirii imunitatii si a sanatatii generale, tendinta actuala este de a actiona pe cale naturala. Interventia cercetarilor de nutritie cumulata cu dorinta de „a preveni”, propune pe piata alimentara (si a furajelor) aparitia produselor din aceasta gama : prebiotice-prebiotice-sinbiotice. Importanta acestora este recunoscuta din ce in ce mai mult, pe plan mondial si trebuie apreciata dar si cercetata pentru ca aceste „alimente” sa ne aduca maximum de beneficii.

1.PROBIOTICE-PREBIOTICE-SINBIOTICE

Probioticele

Probioticcele sunt suplimente alimentare care contin bacterii sau drojdii viabile ce au un efect benefic asupra organismului. Cele mai cunoscute specii de microorganisme folosite pentru formularea probioticelor sunt bacteriile lactice acidofile (LAB). Acestea sunt folosite de foarte multi ani in industria alimentara deoarece au capacitatea de a transforma zaharurile (inclusiv lactoza) si alti carbohidrati in acid lactic. Acesea nu au doar rolul de a asigura gustul caracteristic de fermentat (ex: iaurt), dar si de a asigura o mai buna conservabilitate a alimentelor prin reducerea pH-ului, cel mai important rol fiind acela de a asigura o microflora intestinala functionala si benefica sanatatii.

Culturile bacteriene probiotice sunt introduse in organism deci pentru a imbunatati microflora, pentru a o asista si a o restabili. Probioticele sunt recomandate de doctori si de nutritionisti dupa o cura cu antibiotice sau ca parte a tratamentului in cazul candidozelor intestinale. Probioticele au si rolul de a intari sistemul imunitar.

In mod obisnuit organismul dispune de o proprie ecologie microbiana, cunoscuta drept microflora intestinala. Numarul speciilor microbiene poate scadea in anumite circumstante, cum ar fi terapia cu antibiotice sau alte medicamente, excesul de alcool, stresul, bolile, expunerea la substante toxice sau chiar folosirea sapunului antibacterian. In aceste cazuri numarul bacteriilor poate scadea drastic, mai rau, pot aparea competitorii, daunatori in principal, in detrimentul sanatatii organismului. Mentinerea unei microflore sanatoase este dependenta de o multitudine de factori, in special calitatea hranei. Utilizarea alimentelor probiotice in dieta a demonstrat efectele benefice ale probioticelor asupra sanatatii tractului gastrointestinal si deci asupra organismului in ansamblu.Cele mai utilizate produse probiotice sunt alimentele probiotice, dar acestea se pot prezenta si sub forma de tablete si capsule ce contin culturi bacteriene deshidratate la rece.

Probioticele, ca substante, sunt frecvent folosite ca aditivi alimentari, mai ales iaurturile si alte produse lactate. Microorganismele existente in probiotice nu sunt patogene sau toxice, sunt in cantitati adecvate; trecerea lor prin tractul gastrointestinal sau depozitarea lor nu le modifica valabilitatea. Probioticele nu sunt vazute ca medicamente, ci ca substante benefice sanatatii. Probioticele pot fi adaugate la mancare, sub forma aditivilor alimentari sau pot fi sub forma de tablete, continand bifido - si lactobacterii si combinatii ale acestora. Scopul lor este normalizarea florei intestinale si profilaxia imbolnavirii.

Specii microbiene folosite drept probiotice

Cele mai intalnite probiotice contin diverse specii ale genurilor Bifidobacterium si Lactobacillus:

• Bifidobacterium bifidum

• Bifidobacterium breve

• Bifidobacterium infantis

• Bifidobacterium longum

• Lactobacillus acidophilus

• Lactobacillus casei

• Lactobacillus plantarum

• Lactobacillus reuteri

• Lactobacillus rhamnosus

• Lactobacillus GG etc

Drept probiotic este folosita o singura specie de drojdii:

• Saccharomyces boulardii

Unele specii bacteriene sunt incluse in mod uzual in alimente, dar fara a avea efecte probiotice:

• Lactobacillus bulgaricus

• Streptococcus thermophilus etc

Dintere produsele alimentare care contin bacterii lactice similare (cu efecte probiotice care uneori nu sunt dovedite) : Chefir, Iaurt, Varza murata, Kimchi, Kombucha

Prebioticele

Prebioticele sunt fibre alimentare, sau polizaharide cu hidroliză parţială ( unele tipuri de celuloză, inulina, rafinoza) prezente in anumite alimente în stare naturala (gulie, ceapa, banane, cicoare, rădăcini de sfeclă, rădăcini de păpădie, seminţe de migdale, etc.) sau adaugate ca aditivi, în pâine, fulgi de cereale şa.. Aceste substanţe nefiind digerate, ajung la nivelul colonului, unde există microorganisme aparţinând exclusiv florei utile, capabile să se hrăneacă şi să se dezvolte pe seama acestor compuşi. Înmulţirea bacteriilor intestinale utile, este un fenomen cu acţiune înhibantă asupra germenilor patogeni.

Faţă de probiotice, prebioticele prezintă un efect mai lent, dar de durată mai lungă.

Sursele obisnuite de alimente prebiotice sunt soia, topinamburul (Jerusalem artichokes), ovazul, graul, orzul etc. Oligozaharidele-prebiotice se gasesc si in lapte, si se crede ca acestea au un rol deosebit de important in formarea sistemului imunitar la copii.

Oligozaharidele prebiotice sunt adaugate la alimentele procesate, dintre acestea cele mai cunoscute fiid: fructooligozaharidele (FOS), xilooligozaharidele (XOS) si galactooligozaharidele (GOS). Oligozaharidele sunt polimeri formati ditr-un numar mic (3-10) de zaharide-zaharuri simple.

Sinbioticele

Pentru mentinerea sanatatii si integritatii florei intestinale sunt folosite asadar prebioticele. Actiunea principala a probioticelor are loc la nivelul intestinului subtire iar prebioticele la nivelul intestinului gros, dar numai combinarea celor doua poate da un efect sinergic. Din acest motiv s-a realizat o combinare a celor doua elemente, rezultand sinbioticele.

Sinbioticele au fost denumite de asemenea ca fiind metaboliti produsi de ecoorganisme sau din activitatea sinergica a probioticelor si sinbioticelor, rezultand lanturi scurte de acizi grasi, aminoacizi, peptide, poliamine, carbohidrati, vitamine, numerosi antioxidanti si fitosteroli, factori de crestere, factori de coagulare, variate molecule semnalcum ar fi cytokine-like bacteriocine.

Fisiere in arhiva (1):

  • Prebiotice - Inulina.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII