Scrierea în Desenul Tehnic și Cartografic

Introducere

Desenul tehnic cartografic se refera la reprezentarea grafica plana dupa anumite norme si reguli stabilite prin standarde si conventii cu referire la regiunile geografice sau suprafetele de teren cu forma de relief, elemente fizice naturale, constructii si amenajari existente.

Scopul lucrarii

Cunoasterea regulilor stabilite prin standarde si conventii cu privire la reprezentarea grafica plana a regiunilor geografice.

Definitie

Scrierea in desenul tehnic cartografic realizeaza inscriptionarea necesara cunoasterii complete a reprezentarilor din desen. Aceasta se completeaza cu denumirea elementelor reprezentative pe planuri si harti care ajuta la descifrarea elementelor si la scrierea indicatoarelor acestora.

Rezultate si discutii

Ca documente cartografice cu larga utilitate, elementele hartilor si planurilor sunt grupate in mai multe categorii. In literatura de specialitate se disting, in general doua tipuri de clasificare a acestor elemente.

Unii autori grupeaza elementele hartilor in doua categorii: elemente din exteriorul cadrului si respectiv elemente din interiorul cadrului (Nastase, A. 1983, Rus, I., Buz, V, 2003). Alti autori (Buz, V., Sandulache, A. 1984) grupeaza aceste elemente in trei categorii: elemente matematice, de continut si de intocmire. Consideram ca aceasta grupare este mai utila pentru intelegerea exacta a acestor aspecte. Elementele matematice reprezinta baza geometrica a hartii. Sunt cuprinse in

aceasta categorie urmatoarele elemente:

- scara de proportie

- cadrul hartii

Sub numele de cadru se inteleg liniile care marginesc suprafata desenata a hartii. Linia care intra in contact direct cu spatiul desenat se numeste cadru intern. Paralel cu acesta, la mica distanta se afla cadrul extern sau ornamental. Intre cele doua se afla cadrul gradat, care reprezinta de fapt elementul matematic al cadrului hartii. Acesta din urma este impartit in segmente colorate alternativ alb-negru, care indica impartirea unghiulara pe paralele si meridiane. Cadrul poate coincide cu paralele si meridianele, situatie in care se numeste cadru geografic. In situatia in care cadrul nu corespunde cu paralele si meridianele acesta se numeste cadru geometric.

Ca forma, cadrul poate fi elipsoid, trapezoidal, dreptunghiular, patrat, circular, in functie de sistemul de proiectie in care a fost realizata harta. In situatia in care cadrul are forma de patrat, dreptunghi sau trapez, in colturile sale sunt trecute cu mare precizie coordonatele geografice.

- nomenclatura

- baza geodezo-topografica

Este constituita din puncte de coordonate cunoscute cu maximum de precizie, puncte care stau la baza intocmirii hartii, motiv pentru care se mai numesc si punctele de sprijin ale hartii. Ele sunt de trei categorii: astronomice, geodezice si topografice.

Punctele astronomice (sau fundamentale) sunt puncte ale caror coordonate geografice au fost determinate prin metode astronomice. Coordonatele lor sunt independente de forma si dimensiunile Pamantului. In general, observatoarele astonomice din fiecare tara pot constitui puncte de baza in ridicarile geodezice ulterioare. In Romania, primul punct fundamental este Observatorul astronomic de langa Bucuresti, care sta la baza constituirii hartilor. Punctele geodezice sunt puncte determinate prin metode geodezice, care tin seama de forma si dimensiunile Pamantului. Cele mai importante dintre ele sunt verificate si prin metode astronomice.

In functie de importanta lor, punctele geodezice se impart in trei categorii:

- puncte geodezice de ordinul I , care sunt varfuri ale unor triunghiuri terestre cu laturile cuprinse intre 40-50 km sau 70 km. Acestea alcatuiesc asa-numitele siruri de triangulatie primordiala, care se intind in lungul meridianelor si paralelelor principale ale unei tari. Pe teritoriul tarii noastre trec 3 siruri primordiale pe meridian (dintre care unul international ce leaga Capul Nord si Capul Bunei Sperante) si 3 siruri pe paralela (intre care doua internationale: paralela de 45°N si paralela de 47°30'N). Lanturile triangulatiilor primordiale sunt legate intre ele prin lanturi de triangulatie de ordinul I complementare.

- puncte geodezice de ordinul II, care sunt varfuri ale unor triunghiuri cu laturi cuprinse intre 10-25 km.

- puncte geodezice de ordinul III, care sunt varfuri ale unor triunghiuri cu laturile cuprinse intre 5-10 km.