Sistemul reproducător

Sistemul reproducator - Aparatele genitale

Individul nu este etern, doar reproducerea sexuala poate perpetua viata. Fiecare individ sexuat are aparatul genital constituit din ansamblul de organe care intervin în sexualitate si în producerea de celule sexuale. Aparatul genital feminin permite maternitatea, deoarece adaposteste viata în devenire. El cuprinde ovarele, care produc ovulele, ca si caile genitale, adica trompele uterine, uterul si vaginul. La barbat, organele de reproducere toate sunt , în principal externe. Rolul lor în sexualitate este atât evident, încât aproape uitam ca anatomia lor raspunde în primul rând exigentilor reproducerii si perpetuarii speciei.

Aparatul genital feminin « Sistemul reproducator

Aparatul genital feminin permite maternitatea, deoarece adaposteste viata în devenire. El cuprinde ovarele, care produc ovulele, ca si caile genitale, adica trompele uterine, uterul si vaginul. Aceste organe sunt localizate foarte jos în bazin, sub intestine. Sub control hormonal, aspectul si functionarea aparatului genital se modifica de-a lungul vietii. Între pubertate si menopauza, modificarile corpului au loc în ritmul ciclului menstrual, care se manifesta prin aparitia de menstruatii la aproximativ 28 de zile.

Adaposteste în abdomen de o parte si de alta a uterului, doua glande mici, ovarele, guverneaza fecunditatea femeii. Rolul principal este de a asigura dezvoltarea si expulzarea ovulelor. Ele regleaza, de asemenea, derularea ciclului menstrual si sarcina, producând hormonii sexuali feminini.

Ovarele, care nu masoara mai mult de 2.5-4cm, sunt fixate de peretele bazinului prin mai multe ligamente. Netede si de consistenta moale la tânara fata, ele se rigidizeaza si au un aspect sidefat si ridat la femeie. Sunt constituite din doua straturi: în centrul ovarului, zona medulara , formata dintr-un tesut conjunctiv bogat vascularizat; ea este înconjurata de un învelis exterior gros, care ocupa doua treimi din glanda. Aceasta aer multiple alveole, foliculi, în care se maturizeaza ovulele.

În fiecare luna, un folicul eclateaza si elibereaza, întâi dintr-unul, apoi din celalalt ovar, un ovul ajuns la maturitate; va fi transportat pâna în uter prin una din trompele uterine. Denumite de asemenea trompele lui Fallope, acestea sunt dotate cu un mare pavilion cu margini franjurate, plasta între ovare, care se continua printr-un conduct strâmt si lung de 10 cm. Ovulul colectat la nivelul pavilionului este antrenat de contractiile muschilor netezi care constituie peretele trompelor. El ajunge la uter, organ cavitar în forma de pâlnie, de lungimea de 6-8cm.

Partea superioara a uterului adaposteste cavitatea uterina, care primeste oul fecundat. În partea de jos se termina tubul printr-un tub îngust care iese în vagin colul uterin. La majoritatea femeilor, uterul este aproape orizontal. Trei perechi de ligamente îl leaga de abdomen.

Peretele uterin, este foarte gros, este constituit dintr-o tunica de muschi netezi. Deosebit de extensibil, acest perete se deformeaza, fara a se rupe, în timpul sarcinii. Fata interna este tapetata cu o mucoasa bogata în glande si vase sanguine, ce constituie endometrul. Dupa pubertate, în fiecare luna, endometrul creste în grosime în timp ce uterul se pregateste sa primeasca un ou. În absenta fecundarii, stratul superficial, al endometrului se desprinde în final si este evacuat în momentul menstruatiei.

Mucoasa colului uterin secreta glera cervicala, substanta vâscoasa care obtureaza orificiul sau extern. Este un mediu de supravietuire pentru spermatozoizii care ajung la el dupa ce trec prin vagin. Acesta primeste penisul în timpul actului sexual si sperma dupa ejaculare. Intervine deci în acelasi timp în sexualitate ti în functie de reproducere.

Vaginul are un perete suplu, acoperit pe fata sa interna de o mucoasa fina.

Având o profunzime de 7-10 cm, el formeaza un fund de sac împrejurul colului uterin. La cealalta extremitate, vulva regrupeaza partea externa a organelor genitale ale femeii. La femeia virgina, o membrana fina, himenul, separa vaginul de vulva. El este rupt la primele raporturi sexuale.

Deschiderea vulvei este o fanta care se întinde de la muntele lui Venus la anus. Vulva este marginita de doua pliuri ale mucoasei interne, buzele mici, care sunt partial acoperite de buzele mari. Anterior, buzele mici se unesc pentru forma capusonul clitorisului. În timpul raporturilor sexuale, doua perechi de glande secreta un lichid care lubrifiaza interiorul vulvei. Buzele mici si cele mari se umfla, ca si clitorisul, care este un mic organ erectil. În fine, în timpul nasterii, vulva trebuie sa se destinda pentru a lasa sa treaca fatul.

Aparatul genital masculin « Sistemul reproducator

La barbat, organele de reproducere toate sunt, în principal externe. Rolul lor în sexualitate este atât evident, încât aproape uitam ca anatomia lor raspunde în primul rând exigentilor reproducerii si perpetuarii speciei.

Aparatul genital masculin cuprinde glande sexuale sau testicule, care produc spermatozoizi destinati fecundarii ovulelor feminine, cai genitale, care permit transportarea lor si care sunt însotite se organe anexe, ca si un organ copulator, penisul.

Situate la fat în abdomen, testiculele coboara în pungi externe – bursele – înainte de nastere sau la putin timp dupa. Aceste doua mici glande ovoide cântaresc 20 de grame. Ele cuprind 200-300 de mici lobi conici, lobulii, separati de pereti subtiri. Fiecare lobul contine mici insule de celule – celulele lui Leybdig – care produc un hormon masculin, testosteronul. Celulele produc acest hormon din timpul vietii intrauterine, apoi îsi întrerup activitatea pâna la pubertate,. În aceasta perioada, reluarea productiei hormonale induce aparitia caracterelor sexuale masculine secundare (pilozitate, musculatura, timbrul vocii, libido).

Testosteronul guverneaza, de asemenea . geneza spermatozoizilor. Acestia sunt elaborati în tubii seminiferi, canale foarte fine prezente în numar mare în testicule. Fiecare tub este înconjurat de o teaca tapetata de celule contractile, celulele lui Sertoli. Celulele sexuale se ascund între celulele lui Sertoli. Ele sunt produse la periferia tubului seminifer, în stare imatura. Împinse de contractiile celulelor lui Sertoli, migreaza prin peretele tubului spre lumenul central maturizându-se progresiv. La finalul acestui proces, care este continuu si se reînnoieste neîncetat, spermatozoizii sunt eliberati în cavitatea tubului.

Tubii seminiferi converg pentru a forma o retea de mici conducte sinuoase care colecteaza spermatozoizi. De aici pleaca 10 pâna la 12 canale care ajung la canalul colector unic, adapostit într-un mic organ alungit de marimea testiculului: epididimul. Aici sunt stocati spermatozoizii.

Supa ce ramân un timp în epididim, spermatozoizii trec într-un alt conduct: canalul deferent. Lung de 40cm, acesta se termina printr-o umflatura, la nivelul careia primeste secretiile unei mici vezicule seminale. El se continua apoi prin canalul ejaculator, care se deschide în uretra. Ansamblul conductului format de canalul epididimului, canalul deferent si cel ejaculator este denumit si spermiduct.