Politicile Minoritare în Tranziție

Politicile minoritare în “tranzitie” – o viziune sociologica asupra problematicii

Introducere

Ceea ce urmareste studiul de fata este o abordare complexa a problematicii minoritatilor din România, cu un accent pe situatia romilor ca minoritate etnica avînd un specific aparte. Prin abordare complexa vom întelege, hic et nunc, faptul ca vom încerca sa asezam problematica legata de minoritati într-un cadru social, în care sa integram si minoritatea romilor. Sa încercam a formula problematica anuntata în termeni sociologici diferiti:

a) prima dintre aceste abordari îsi gaseste originea în ideile mai vechi ale lul Frederik Barth (Barth, 1969) despre esenta sociala a diferentelor culturale, granitele grupurilor etnice, structurarea sociala legata de pozitia diferitelor grupuri etnice în peisajul românesc actual;

b) vom refelecta si asupra noilor evolutii din sfera analizei relatiilor interetnice, realizate în cîmpul teoriilor numite, cu un termen generic, drept competitionale (Olzak, 1992, Pincus-Ehrlic, 1998), si/sau conflictuale;

c) vom încerca sa discutam prolematica romilor în cadrul politicilor sociale, dar mai cu seama preluînd conceptul de "underclass", din literatura americana de specialitate pentru a demonstra legitimitatea unei abordari nu numai culturalista, dar si de esenta economica, care are consecinte directe asupra structurii socalie, dar si asupra relatilor interetnice, mai ales în contextul schimbarilor sociale (Gans, Wilson, etc.)

Urmatoarele ar fi scopurile mai precis urmarite:

1) Trecerea în revista a acelor texte, cercetari si analize care au fost efectuate recent si care abordeaza într-un context stiintific, teoretic fundamentat si metodologic corect problematica minoritatilor (în primul rînd a romilor) si/sau critica unor abordari considerate a fi mai mult sau mai putin gresite, prin valorificarea propriilor cercetari;

2) Abordarea complexa a situatiei minoritatilor etnice din România într-o perspectiva - credem noi inedita - în care avem de-a face cu un “triunghi” interesant, în care polurile sînt date de românii majoritari (minoritari regional sau subregionali însa!) maghiarii minoritari (majoritari în cazul unor regiuni si subregiuni!) si romii minoritari (orice situatie întîlnita!), ultimii însa vor fi legati si de problematica saraciei, de formarea unei “underclass” etnicizata;

Nu avem intentia însa sa aducem doar niste ipoteze si/sau contributii teoretice atemporale, ci mai degraba sa apropiem cercetarea sociala de practici cotidiene. Astfel dorim sa legam problematica amintita de situatia tranzitiei românesti, de acele procese de restructurare socio-economica si reasezari politice ce se desfasoara în prezent.

Tranzitia reanalizata

Vorbind despre tranzitia din România, se poate observa la prima vedere, ca s-au facut cercetari empirice (vezi, Sandu, Zamfir, etc.) si politologice (Mungiu, Tismaneanu, etc.) care analizeaza doar procese autohtone sau comparatiile sînt facute pe baza unor trimiteri la literatura de specialitate occidentala. Acest lucru în conditiile în care acest stat parca lipseste din mai toate cercetarile comparative efectuate pîna în prezent în Europa Centrala si de Sud-Est (vezi Seidelman, 1996; Cottey, 1995; Szelenyi, 1998). Pe de alta parte, se accentueaza impactul dintotdeauna important pe care fosta Uniunea Sovietica, respectiv noua Rusie "capitalista" îl are asupra întregii regiuni cu diferente notabile însa în ceea ce priveste tarile Central-Est-Europene, bunaoara, privind viteza de trecere la economia pietei libere. Asa cum subliniaza Silviu Brucan într-un studiu de referinta, impactul Sovietic prelungit de cenralismul si economia planificata, ineficienta precum si totalitarismul promovat de Ceausescu a condus la o preluare oarecum fortata, dupa schimbarile politice, a unui "model de capitalism Rusesc", care functioneaza doar la vîrful societati, în cazul milionarilor noi formati din "nomenklatura" rosie, dar se caracterizeaza, înainte de toate prin lipsa (istorica chiar) a unei clase mijlocii, care sa fie promotorul schimbarilor - nu numai politice, de democratizare, de liberalizare -, dar mai ales al celor necesare înfaptuirii trecerii la capitalismul de tip occidental. Autorul presupune - pe buna dreptate - ca clasa de mijloc este absolut importanta pentru tranzitia spre capitalism si pentru functionarea acestuia, iar cuantumul existentei acestei clase într-o societate în tranzitie poate da masura si viteza dezvoltarii capitaliste. Pentru a cuantifica aceste probelme precum si pentru a avea o baza de comparatie redam tabelul folosit de Brucan în studiul amintit: (Brucan, 1996).