Rolul de asistența a familiei extinse

“Familia reprezinta o constantă a umanităţii, aşa cum e aceasta înţeleasă odată cu apariţia şi stabilirea primelor prescripiţii sociale pentru păstrarea ordinii şi controlului social în grupurile umane. Însă dincolo de secvenţele normative ale constituirii familiei şi transformărilor „naturale” din cadrul acesteia, există, de mai bine de un secol în sfera socioumanului, nuanţări teoretice din ce în ce mai complexe, ca reflexii psiho-socio-culturale ale vieţii contemporane în fenomenele familiale şi problematica asociată acesteia cum ar fi rolul in grupul familial viaţa de familie în context social larg,” (Cristina Tîrhaş, O abordare integrativă a familiei)

Tema acestui studiu isi propune sa descrie si sa inteleaga rolul de asistenta a familiei extinse; pentru aceasta, am realizat doua interviuri cu subiecti care sunt membri ai familiei extinse care beneficiază de capitalul formal şi informal oferit din partea grupului familial.

Descrierea cazurilor

Subiectii carora au fost aplicate interviurile sunt studente la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj si fac parte din familii extinse. Aceste studente au incercat sa descrie cu ajutorul intrebarilor din ghidul de interviu cum se manifesta rolul de asistenta a familiei din care fac parte.

Interviurile au fost realizate la domiciliul subiectilor, acest fapt fiind explicat si de usurinta cu care s-a realizat accesul, intrucat ele locuiesc in camine studentesti, la fel ca si (mine) intervievatorul. Insa criteriul principal de selectie a subiectilor a fost comparabilitatea cazurilor: una din studente este in anul I si provine intr-un oras mediu ca marime, resedinta de judet si foarte departe de orasul in care a ales ca isi continue studiile, iar cealalta studenta, in an terminal provine dintr-un oras mic, aproape de Cluj. Motivul pentru care am dorit sa realizez interviurile pe acesti subiecti a fost pentru a vedea cum percep ei rolurile de asistenta a familiei avand in vedere distanta fata de localitatea de provenienta si daca exista diferente intre aceste moduri de perceptie.

Datorita raspunsurilor destul de elaborate, dar si la obiect ale subiectilor, nu a fost necesara interventia intervievatorului, prin relansari. Pe toata durata interviului, subiectii au parut relaxati si deschisi si probabil lipsa anxietatii a rezultat in raspunsurile elaborate.

Prezentarea rezultatelor

Partea empirica a cercetarii infatiseaza doua cazuri, in incercarea de abordare comparativa a rolului familiei extinse lunad in considerare distanta fizica, spatiala diferita in cele doua cazuri. Aceasta distanta fizica dintre subiecti si familie, este in unul din cazuri mult mai mare decat in celalalt caz, dar si faptul ca nivelul de educatie sau timpul petrecut in Cluj ca si studente este diferit, sunt motivele pentru care acestia au fost selectati intervievarii.

Urmarind dimensiunile ghidului de interviu pentru subiectul 1, A.F. informatiile relevante sunt date de faptul ca acesta constientizeaza faptul ca acasa era mai bine, era satisfacut de partea materiala pe care o avea dar ca nu simtea sprijinul venit din partea parintilor. Motivul plecarii este dorinta de a urma o facultate in alt oras, pentru schimbare, iar viata departe de casa a facut ca sa aprecieze mai mult ceea ce faceau parintii pentru ea, considerandu-i acum sprijin. Distanta de aproape 400 de kilometri de casa o fac sa realizeze cat de mult ii lipsesc sa fie acasa comparndu-se cu colegele care stau aproape si se duc in fiecare saptamana. Desi crede ca viata ei nu s-a separat atat de mult de viata familiei ei, ea afirma ca dupa o perioada simte venirea acasa ca si cand ar fi „musafir”. Relatia cu parintii dar si cu sora este mentinuta prin telefon si prin internet in discutiiile pe messenger, iar ocaziile de intoarcere acasa sunt momente imortalizate in fotografii si filmari. In cazul rudelor, relatia nu pare sa fie stransa deoarece acestea locuiesc in alte orase decat de mediul de provenienta al subiectului, legatura telefonica fiind singura modalitate prin care mentine contactul cu acestea.

Subiectul constata ca mutarea in alt oras a adus si schimbare in perceptia parintilor asupra comportamentului acesteia, in sensul maturizarii dar nu si al independentei financiare totale, suntinand ca sprijinul material cum sunt pachetele cu mancare si bani este foarte important, datorita faptului ca nu are timp sa lucreze ca sa se poata intretine. Sustinerea este si morala, manisfestata prin incurajari si discutii. Subiectul considera ca societatea sprijina tinerii prin facilitatile legate de partea materiala ca locurile bugetate la facultati si bursele si reducerile oferite pentru studenti, iar referitor la sustinerea tinerilor si imbunatatirea vietii lor departe de mediul de provenienta, aceasta crede ca socializarea este cel mai buun mod de a-si imbunatati viata singuri si crede ca nu trebuie pus mare accent pe sprijinul lor, deorece decizia celor care au venit ales sa fie departe de casa este independenta si ca prea multa atentie in aceasta directie ar pune problema segregarii.