Studiu de caz - comunitate rurală din Vrancea - propunerea unor proiecte de Devcom

Justificarea alegerii temei

În alegerea temei am pornit de la principalele obiective ale cursului de dezvoltare comunitară: familiarizarea cu domeniul dezvoltării comunitare şi cu conceptele operaţionale ale acestuia, cunoaşterea modelelor şi abordărilor practice ale dezvoltării comunitare din România şi înţelegerea procesului de dezvoltare comunitară. Pe baza acestora am încercat să suprapun propriile obiective de studiu ce vizează identificarea problemelor comunităţilor din perspectiva nevoilor de dezvoltare.

Lucrarea de faţă are ca principale obiective descrierea comunităţii din punct de vedere al interesului pe care aceasta îl reprezintă pentru demararea de proiecte de dezvoltare; identificarea necesarului de intervenţie şi dezvoltare comunitară; identificarea posibilelor soluţii de dezvoltare comunitară.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, am ales pentru studiu, comunitatea formată din locuitorii comunei Câmpuri din judeţul Vrancea. Principalele criterii de selecţie a acestei comune au fost:

- Distanţa faţă de oraş (aprox. 40 de km distanţă faţă de Panciu, cel mai apropiat oraş)

- Accesul la mijloace de comunicare (internet ; telefon ; radio ; televizor)

- Accesul relativ uşor în comunitate (legătura comunei cu municipiul Focşani se face prin intermediul unor autobuze care circulă la interval de trei ore, distanţa fiind parcursă într-o oră şi patruzeci şi cinci de minute).

Consideraţii teoretice asupra dezvoltării comunitare

Pentru a putea înţelege ce înseamnă dezvoltarea comunitară şi ce reprezintă ea pentru comunităţile în care aceasta este necesară trebuie, în primul rând, definite conceptele de bază ale acestui domeniu.

Comunitatea reprezintă o formă de organizare umană, caracterizată prin relaţii stabile între membrii care împărtăşesc o serie de caracteristici comune: valori, status, tradiţii, interese etc . Aceasta nu se rezumă, aşa cum este adesea percepută la nivelul simţului comun, la indivizii situaţi într-un areal dat. De aceea, cea mai relevantă clasificare a comunităţilor umane ţine cont de anumite aspecte comune ale membrilor şi nu de localizarea geografică a acestora. Astfel, aputem identifica următoarele tipuri de comunităţi: comunităţi de status, de orientare valorică, şi de interacţiune. Indiferent de tipul de comunitate la care ne raportăm, trebuie să ţinem cont de faptul că membrii comunităţii sunt indivizi diferiţi, în ciuda faptului că ai împărtăşesc o serie de norme, credinţe, valori sau experinţe comune. A Tonnies (1887) vede în comunitate (Gemeinschaft) o sursă de altruism, de idetificare a indivizilor cu totul, spre deosebire de societate (Gesellschaft), unde indivizii acţionează în virtutea propriilor interese . Aşadar, comunitatea oferă terenul propice implicării indivizilor în bunul mers al al acesteia, prin ceea ce se numeşte participare comunitară.

Dezvoltarea comunitară reprezintă schimbarea voluntară realizată prin acţiuni planificate destinate comunităţi şi îndeplinite în cadrul respectiv, cu participarea membrilor acesteia. Mai pe scurt, ea reprezintă dezvoltarea „realizată în, prin şi pentru membrii unei comunităţi” . Dezvoltarea comunitară presune activităţi complexe de identificare a nevoilor comunităţii, de stabilire a modelelor acţionale în rezolvarea problemelor şi implicarea resurselor umane ale comunităţii. Primul pas în intervenţia de tip comunitar îl reprezintă „trezirea conştiinţelor”, prin ajutarea membrilor comunităţii să conştientizeze problemele acesteia şi să capete încredere în capacitatea lor (empowerment) de a aduce schimbări benefice comunităţii în care trăiesc. Aşadar, dezvoltarea comunitară vizează schimbarea, însă într-un mod planificat, folosindu-se de experienţa anterioară a agenţilor comunitari (fie aceştia indogeni sau exogeni) şi totodată stimulând accesul la informaţie şi comunicarea între membrii comunităţii .

Descrierea comunităţii

Comuna Câmpuri este situată la 40 de km distanţă de Panciu şi 73 de km distanţă de Focşani (reşedinţa de judeţ), fiind străbătută de drumul naţional 2L şi drumurile judeţene 115 şi 205. Ea se regăseşte în zona depresionară a Vrancei, având un relief preponderent vulcanic. Comuna este formată din cinci sate: Câmpuri (centrul comunei), Feteşti, Gura Văii, Rotileştii Mari şi Rotileştii Mici, având o populaţie totală de 4023 de locuitori şi numărând 1653 de gospodării. Localitatea se află în valea râului Şuşiţa, Câmpuri, Feteşti, Gura Văii şi Rotileştii Mici aflându-se pe malul drept, Rotileştii Mari pe malul stâng. Localitatea are în posesie păduri de foioase pe o suprafaţă de 5327 ha. Din punct de vedere etnic populaţia este compusă în proporţie mai mare de 99% din români. Populaţia activă, care deţine o pondere de 53% din totalul populaţiei, este ocupată preponderent în agricultură şi creşterea animalelor. Conform datelor furnizate de primăria Câmpuri, rata şomajului este de 10% .

Remarcabile pentru această aşezare sunt Casa Memorială Moş Ion Roată, biserica de lemn „Sf. Paraschieva” (sec. XVII –XVIII) declarată monument istoric, precum şi proximitatea faţă de comuna Soveja, o staţiune climaterică şi totodată un fost important obiectiv turistic aflat în prezent în paragină.