Analiza American Beauty

1.“American Beauty” a aparut in anul 1999 si este un film psihologic care a castigat 5 premii Oscar( premiul pentru cel mai bun film, cel mai bun actor in rol principal, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu original si cea mai buna imagine) si 3 Globuri de Aur(Globul de Aur pentru cel mai bun film, cel mai bun scenariu si cel mai bun regizor). Distributia aduce in scena nume mari din industria cinematografica, precum Kevin Spacey, Annette Bening.

Filmul are la baza povestea unui barbat american care se confrunta cu o criza specifica varstei mijlocii. Acesta ajunge la concluzia ca a ajuns la varsta de 42 de ani fara sa fi realizat ceva semnificativ cu impact asupra celorlalti si asupra lui. Relatia lui cu familia cat si preceptia acestora despre el s-au schimbat in timp, capatand pana in momentul actual un caracter oscilant, intre izolare si evitare. Lipsa de comunicare din familie a adus la schimbarea relatiei dintre membrii : niciunul nu mai este preocupat de ocupatiile si realizarile celuilalt, nici macar pentru o banala discutie din timpul cinei. Ritualurile devin obisnuinte monontone ( cina si muzica din timpul cinei), iar totul se indreapta catre o distantare fireasca, fara ca vreun membru sa aiba vreun interes sa imbunatateasca ceva.

Izbucnirea personajului principal se manifesta din dorinta lui de schimbare, in plan familial si mai ales individual : fiind considerat atat de familia lui cat si de colegii de servici un « looser », acesta doreste sa se impuna, sa fie autoritar, sa traiasca liber fara a mai da cont nimanui. Unul din momentele importante care declanseaza schimbarea lui Lester este intalnirea cu prietena fiicei sale,Angela, pentru care nutreste sentimentele un tanar adolescent (sexuale).

Lester Burnham este atat personajul principal cat si naratorul omniscient si omniprezent al povestii, care ne introduce in planul actiunii inca din primele scene. Acesta da senzatia ca se dedubleaza, privind din afara si « de sus » toate actiunile intr-un mod obiectiv si detasat. Tonul evocarii si marturisirii este unul critic, cu numeroase note ironice dar si triste, pentru ca constientizeaza situatia actuala si se vede de multe ori neputincios.

In ceea ce priveste relatiile cu celelalte personaje, el este personajul cheie in jurul careia se invarte toata actiunea, avand un impact major asupra celorlati, chiar daca nimeni nu recunoaste. In mod constient, Lester isi doreste imbunatatirea relatiei cu fiica sa, Jane si in mod inconstient cu sotia sa ( prin intermediul fanteziilor sexuale cu prietena fiicei sale in care, o asociere constanta o reprezinta aparitia petalelor de trandafiri rosii asemenea celor pe care ii creste sotia sa). Din perspectiva propria, cea mai importanta relatie o reprezinta cea cu fiica sa. Si asemenea majoritatii relatiilor, este prezentata prin ochii lui.Din perspectiva fiicei sale, el nu se incadreaza niciodata in tiparele tatalui normal : fie este la o extrema devenind patetic si prea moale, fie in punctul in care uita cu totul de responsabilitati si de implicatiile lui ca tata in familie. Relatia ocupa un loc fruntas in film, fiind printre primele lucruri care se evoca, dar in acelasi timp prima si ultima persoana la care gandeste in momentul mortii sale, regretand situatia actuala.

Fiind o drama psihologica, miza filmului are la baza dorinta lui de schimbare care are un impact major asupra relatie cu fiica sa ; desi incearca sa se aproprie de ea nu face decat sa o indeparteze prin actiuniile sale(modul in care o priveste pe prietena sa, faptul ca demisioneaza, fuga lui de responsabilitate, intr-un cuvant trasformarea lui intr-un adolescent). Din cauza inconvenientelor aparute la nivelul relatiei dintre Lester si fiica sa, acesta cedeaza cu mai mare usurinta in fata tentatiilor si renunta sa imbunatateasca gradul de comunicare cu fiica sa in favoarea propriilor satisfactii sexuale. Eventuala atractie dintre Lester si Angela induce si mai multa tensiune in relatia cu fiica sa, care deja lupta pentru un loc in inima tatalui. Gelozia acesteia este evidenta, cu atat mai mult cu cat Angela isi manifesta dorinta juvenila de a-l cunoaste mai bine pe tatal prietenei ei cele mai bune. Toate aceste tensiuni isi spun cuvantul asupra relatiei dintre Jane si Angela ducand astfel la o relatie deja superficiala, tensionata si rece : Jane evita sa o invite pe Angela acasa la ea pentru a nu fi partasa unei noi scene penibile de schimb de priviri dintre tatal si prietena ei.