Arhitectură ecologică - Friedensreich Regentag Dunkelbunt Hundertwasser

Pe numele sau real, Friedrich Stowasser, artistul si-a transformat numele pornind de la

componenta lui: „Sto” in limba rusa inseamna „o suta”, respectiv „Hundert” in limba germana.

A studiat la „Kunstakademie" din Viena, intre 1948-1949, dupa care a facut mai multe

calatorii de studiu in Italia (1949), Paris (1950), Maroc si Tunis (1951). A trait mai mult in Noua

Zeelanda si pe propriul sau vas, Regentag, cu care a navigat in special in Oceanul Pacific. In

timpul unei calatorii pe nava Queen Elizabeth II, pe 19 februarie 2000, a incetat din viata in

urma unui atac de cord.

Cladirile proiectate sau decorate de el exprima tendinta sa de eliberare din incorsetarile

geometrice. Curbele sunt prezente chiar si la nivelul pavajelor. Intreaga sa creatie are ca punct

de plecare miscarea artistica secesionista din Viena.

Cea mai noua si la moda tendinta in arhitectura este crearea de locuinte ecologice.

Conceptul de casa ecologica ne duce cu gandul la locuintele rurale construite din materiale

simple exploatate din regiunile apropiate. Intr-o anumita masura, acest concept ne impinge sa

ne imaginam o casa taraneasca cu un decor rustic, garduri de lemn innegrite de trecerea

timpului si peisaje fantastice imprejur. Ei bine nu e deloc asa. Locuintele ecologice au aparut ca

un raspuns al marilor arhitecti la banalitatea betoanelor turnate. Acestia au inceput sa caute sa

imbine creativitatea mestesugareasca cu tehnici modern de prelucrare, folosind astfel

materiale simple naturale si tehnici moderne de constructii.

Casa ecologica este o solutie moderna si economica de locuinta, ea imbinand materiale

reciclate, biodegradabile si nepoluante cu sisteme si tehnologii noi de scadere a costurilor de

incalzire, climatizare si iluminare. Conceptul a aparut la sfarsitul sec al XX-lea, ca o tendinta de

a reveni la originile organice ale arhitecturii.

Cînd omul crede că el poate corecta, repara natura, de fiecare dată aceasta este o

greşeală fatală. Societatea nu ar trebui să considere o binecuvîntare acţiunile umane care

distrug în mod spontan vegetaţia; pentru orice comunitate, dimpotrivă, ar trebui să fie o onoare

şi drept un scop, protejarea celui mai mare număr posibil de peisaje naturale.

Hundertwasser a scris o mulţime de manifeste, unul din care: Manifestul de mucegai

împotriva raţionalismului în arhitectură: ”acordaţi atenţie pardoselii uniforme care reprezintă o

melodie pentru trepte. Uitaţi de rigla de desen, cel puţin din motive morale. Rigla este un

simbol al analfabetismului nou, un simptom al unei boli noi, al dezintegrării civilizaţiei noastre”.

Casa Hundertwasser din Viena, casa ai carei copaci cresc pe dinauntru si pe al carei

acoperis creste iarba, este cea mai infocata pledoarie pentru mediu si una dintre cele mai

frumoase declaratii de dragoste la adresa naturii.

Om si natura, intr-o perfecta comuniune, respectandu-se unul pe altul si, mai mult,

invatand sa se iubeasca reciproc. Cladiri ce se modeleaza pentru a face loc oamenilor, oameni

ce se modeleaza pentru a primi arta si natura in viata lor – aceasta este viziunea artistica a unui

arhitect si pictor vienez care a dinamitat toate regulile artei.

Friedrich Hundertwasser este continuator al stilului vienez secesionist (varianta

austriaca a curentului art-nouveau), care foloseste arta drept decoratiune, vizibil influentat de

compatriotii sai, Klimt si Egon Schiele.

La prima vedere, casa creata de Hundertwasser pare vesela ca o joaca de copil: culori vii,

alternante de alb-negru, intuneric si lumina, mozaic multicolor, turnulete cu cupole aurii, de

influenta orientala. O cladire originala, care respira parca ceva din Gaudi: fara colturi, cu stalpi

strambi, podeaua valurita, geamuri de diferite dimensiuni, scari asimetrice, fiecare apartament

fiind personalizat prin culoare. Aliniamentele neregulate ale ferestrelor, integrarea in spatiu a copacilor si arbustilor, liniile sinuoase, domurile in forma de ceapa si colonadele baroce fac din casa Hundertwasser o constructie de un farmec aparte.