Arta medievală românească sec XIV-XV

SECOLUL XIV

Pentru tarile romane, secolul al XIV-lea a marcat un moment de rascruce in dezvoltarea lor economica, social-politica si culturala. Tarile romanesti au cunoscut o mai mare libertate in aceasta perioada, insa tendintele autonomiste au fost combatute de regii din dinastia agevina( de Anjou), in special de Carol Robert, care va incerca sa sprijine dezvoltarea oraselor, acordandu-le privilegii si primind in schimb ajutorul acestora. In aceste conditii , dezvoltarea artelor (conditionata de prospetimea economica, de dezvoltarea mestesugurilor ) a devenit posibila atat in mediul rural , cat si in orasele vechi sau noi create. Incepand cu secolul XIV multi conducatori politici au inceput sa-si dea seama ca apararea tarilor romanesti se putea face doar prin aliante solide. Contextul istoric a favorizat o evolutie fireasca , o maturizare a structurilor anterior create.

Cum cultural Evului Mediu avea un caracter teologic si cum administratia nou creata avea nevoie de sprijinul bisericii ,intemeierea noilor state a fost urmata de intemeierea unor mitropolii-aflate ,bineinteles, sub tutela patriarhiei de la Constantinopol – fapt ce a dus la integrarea culturii si artei romanesti in sfera celei bizantine, dar care a permis totodata si patrunderea influentelor occidentale.

ARHITECTURA

Castelele si catedralele care formeaza o imagine tipica, chiar daca simplificata, a Evului Mediu vestic din punct de vedere arhitectural, a corespondent, in lumea romaneasca, mai ales prin conacele vremii. Cele mai multe edificii construite au disparut, datorita trecerii timpului sau distruse de razboaie, cutremure, incendii. In arhitectura medievala, influentele curentelor vestice pot fi regasite, in masura mai mare sau mai mica, in cele trei tari locuite de romani. Ele sunt mai puternice in Transilvania, mai slabe in Moldavia, in forme absorbite de traditia bizantina locala, si inca mai putin vizibile in Valahia unde incepand cu secolul 14 arhitectura s-a bazat pe interpretarea locala a modelului bizantin.

Bisericile de stil bizantin se caracterizează prin: planul cruciform care reiese din apariţia absidelor în pereţii laterali, împărţirea în trei încăperi: pronaos, naos si altar, ultimele doua despărţire între ele prin catapeteasmă, acoperişul în formă de bolta arcuită, prezenţa unei cupole centrale ridicată deasupra naosului în care este pictat Hristos Pantocratorul, contrastul evident dintre aspectul exterior simplu şi sobru şi interiorul bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri. Sculptura este foarte săracă, prezentă numai la ornamentarea ferestrelor,uşilor şi coloanelor.

In Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul “plan treflat”, in varianta “triconcului”, de origine bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan urmeaza impartirea traditionala a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos – de regula patrat, - naos, cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si absida altarului, spre rasarit. Acestui tip ii apartin bisericile manastirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a doua jumatate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai de seama creatii arhitectonice din intreg sud-estul european, servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu.

Manastirea Vodița Manastirea Tismana Manastirea Cozia

Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arges – de la mijlocul secolului XIV – este conceputa dupa planul “in cruce greaca inscrisa”, creatie a arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument exceptional sub raport artistic.

Biserica Sf. Nicolae(curtea de arges)

In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-1365), are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura moldoveneasca, fara turla, are calote semisferice, ancadramentele usii si geamului gotice si acoperisul romanic cu contraforti gotici. Biserica Sf. Treime din Siret, din aceeasi perioada, introduce in Moldova planul triconc, este ultima dintre realizarile cu influenta bizantinaș are plan longitudinal cu exedre laterale, lobat ș prezinta elemente decorative din traditia populara –cu discuri ceramice facute dupa modelul tesaturilor.

Biserica Sf. Nicolae(radauti) Biserica Sf. Treima din Siret

.Semnificativ pentru stilul gotic transilvanean, printre monumentele pastrate pana in zilele noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor, putem cita Biserica Neagra din Brasov (secolul 14 -15) in arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul Brasov (secolul 14) in arhitectura laica. Specifice Transilvaniei de-a lungul acelor secole, au fost si extinderile si fortificatiile oraselor, cresterea lor urbana fiind bazata pe principiile functionalitati (o piata centrala cu biserica, strazi inguste cu partile laterale unite pe aici pe acolo cu arcade), orasele Sighisoara, Sibiu, Brasov fiind marturii elocvente.