Brancusi in Romania

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Brancusi in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Vasile Ion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Arta

Extras din document

1. INTRODUCERE

Consider ca cel mai valoros ansamblu sculptural monumental existent pe teritoriul tarii noastre si apt de a fi inclus in patrimoniul UNESCO este ansamblul monumental de la Targu - Jiu , realizat de marele Constantin Brancusi Brancusi este , fara indoiala , cel mai mare sculptor al secolului XX (Rene de Solier era convins ca "sculptura moderna incepe cu Brancusi") fiind catalogat de catre unii exegeti printre primii cinci sculptori ai tuturor timpurilor, alaturi de Donatello, Bernini, Michelangelo si Rodin. Marturie a faptului ca , dupa o initiala respingere a artei sale (materializata prin celebra catalogare a sculpturilor sale ca "obiecte comerciale " de catre vamesii americani) lumea intreaga a recunoscut imensitatea geniului sculptorului roman este si faptul ca doua dintre operele sale ("Madame LR" si "Pasare in spatiu" ) figureaza printre primele 10 cele mai scumpe sculpturi vandute vreodata Considerandu-se un "preot anonim" al unui act artistic de tip religios, Brancusi a creat sinteze artistice uluitoare, eliberand sculptura din limitele stramte ale terestrului si facand-o sa participe la o realitate transecendenta si sa invie in forme noi, de o frumusete virginala. Ansamblul de la Targu Jiu , ca opera de arta vizuala , inmagazineaza chintesenta aportului artistic al romanilor la patrimoniul cultural universal

2.Argumente pro si contra introducerii pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO

PRO : 1.Valoarea artistica inestimabila a ansamblului monumental recunoscuta ca atare de critici de arta si exegeti din intreaga lume. Sculpturile lui Brancusi ascund, in puritatea lor formala si in intensitatea lor spirituala, un element de transcendenta. Sunt obiecte de meditatie, intermediari plastici meniti sa creeze o atmosfera de concentrare interioara, de care omul de azi are poate cea mai mare nevoie. Iar acest ansamblu monumental , in particular, arata felul in care Brâncuşi ţine să realizeze obiecte de mari dimensiuni, care să suprime distanţa dintre pământ şi cer, acesta fiind imperativul numărul unu al metapoeticii lui sculpturale. Din această perspectivă, sculpturile sale ar fi doar proiecte de sculpturi, fragmente de proiecte uriaşe. El realizează doar începuturi arhetipale, care îşi anunţă ideea stabilită de continuitate. Mişcarea ascensională este relevabilă în orice element sculptural brâncuşian, dar, trebuie spus că el surprinde nu mişcarea, ci principiul generator al mişcării. René Huyghe merge până acolo, încât afirmă că Brâncuşi este marele precursor al dinamismului contemporan, al curbelor de flexiune şi de tensiune, ce fac orgoliul arhitecturii şi tehnicii actuale.

2. Conservarea si introducerea in circuitul valorilor universale a unor elemente specifice din matricea culturala a poporului roman. Setea de absolut si atitudinea taranului roman in fata mortii este simbolizata si de stalpii de tip totemic prezenti in unele cimitire , monumente funerare ridicate pentru sufletele celor ce au murit necasatoriti. De asemenea, din loc in loc se regasesc in varful acestor coloane pasari imortalizate cu aripile deschise, pregatite de zbor, indreptate spre rasarit, simbolizand sufletul celui dus, care s-a intruchipat in pasare maiastra si astfel traieste vesnic. In plus, coloanele sunt impodobite cu motive populare vechi reprezentand Soarele, Luna sau Stelele. Tocmai motivul Coloanei fără sfârşit este regăsit în stâlpii funerari sau stâlpii de pridvor româneşti. Exegetul Ion Mocioi, într-una din primele cărţi de cercetare ştiinţifică asupra capodoperei lui Brâncuşi, consideră că „Stâlpul din Coloana recunoştinţei rămâne, alături de celelalte modele din operele Ansamblului de la Târgu-Jiu, element obişnuit ochiului gorjeanului, prin care artistul putea să lase un testament artistic pe înţelesul lui, o dovadă de preamărire a celor ce au fost susţinătorii Gorjului, «stâlpii» lui. Numai în ultimă instanţă, datorită puterii de invenţie moştenită de la aceştia, Brâncuşi a putut vorbi spiritualizării româneşti şi prin aceasta întregii lumi”

De asemenea , motivul porţii , care , dupa Mircea Eliade , împlineşte în viaţa poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viaţa individului Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viaţă, în viaţa reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, şi pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puţin, să vegheze alte naşteri, alte nunţi, alte morţi". De altfel, Brâncuşi a mai realizat două arcade de lemn cu aproape douăzeci de ani înainte să creeze Poarta Sărutului, ceea ce „aruncă un plus de lumină asupra interesului său faţă de portalele populare româneşti. Deşi nici una din cele două nu este conformă în amănunte cu vreun tip românesc specific, este greu să ne închipuim că Brâncuşi a conceput astfel de lucrări extrem de neobişnuite, dacă n-ar fi avut în minte în principal elemente asemănătoare din tradiţia patriei sale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Brancusi in Romania.doc