Judetul Valcea – Amprenta Puternica in Cultura si Istoria Nationala

Imagine preview
(6/10)

Acest referat descrie Judetul Valcea – Amprenta Puternica in Cultura si Istoria Nationala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Vasilescu Adrian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Arta, Istoria Artelor, Istoria Romanilor

Extras din document

Aproape toate darurile cu care natura şi oamenii au înzestrat România, s-au adunat pe meleagurile vâlcene. Un ţinut anume făcut să ademeneasca drumeţul, spectaculosul naturii - în fantastice alcătuiri precum cheile Bistriţei şi ale Oltului, plante şi animale rare în rezervaţiile naturale din munţii Coziei şi din munţii Buila Vânturariţa şi Căpăţânii, sunt ocrotite ca monumente ale naturii. Sate tihnite cu tradiţii pitoreşti şi neîntrecuţi meşteri populari - la Horezu, Bărbăteştiţ, Vaideeni, la Bujoreni, Vlădeşti sau Buzeşti.

Judeţul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafaţă de 5765 kmp şi se învecinează cu: judeţele Alba şi Sibiu la nord, judeţul Argeş la est, judeţul Olt la sud şi sud-est, judeţul Dolj la sud-vest, judeţul Gorj la vest şi judeţul Hunedoara la nord-vest. Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu Vâlcea.

Prima atestare documentară a oraşului datează din 4 septembrie 1388, când cel care s-a numit domnul Ţării Româneşti până la marea cea mare, Mircea cel Bătrân, menţiona într-un hrisov că se află în "oraşul domniei...numit Râmnic". Sigiliul oraşului datează însa din 1505 fiind, după cum arată istoricul A. Sacerdoţeanu, "unul dintre cele mai vechi sigilii orăşeneşti din Ţara Românească".

Materialele arheologice, informaţiile marilor învaţati ai lumii antice, vestigiile şi monumentele istorice atestă, în Vâlcea, primele urme ale existenţei omeneşti încă din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiuleşti (comuna Tetoiu) înscriu judeţul nostru între locurile din ţară şi din lume cu cele mai vechi urme de convieţuire umană - circa 2.000.000 de ani.

Perioada neolitică este prezentă aici prin descoperirile de la Bârseşti, Căzăneşti, Govora-sat, Orleşti, Valea Răii etc.

Epoca bronzului este ilustrată prin descoperirile de la Boişoara, Bârseşti, Buleta, Căzăneşti, Drăgăşani, Goranu, Govora-sat, Lădeşti, Ocnele Mari, Orleşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Sacoti, Scundu, Ştefăneşti, Valea Răii, Vlădeşti, Voiceşti etc.

Epoca fierului, când se formează elementul etno-cultural traco-daco-getic, este reprezentată prin numeroase vestigii arheologice descoperite la: Căzăneşti, Costeşti-Ferigile, Bârseşti, Govora-sat, Ocnele Mari, Oteşani, Valea lui Stan, Râureni etc. Dintre vestigiile antice, se remarcă, în mod deosebit, cele de la Ocniţa (Buridava), unde a ieşit la iveală un fragment de vas cu inscripţia BASILEOS THIAMARCOS EPOIEI, păstrând, probabil, memoria unui rege local, contemporan cu Octavian Augustus :

Tot din aceeaşi perioadă, judeţul Vâlcea este străbătut, de la nord la sud, de o linie fortificată de şapte castre romane (Limes Alutanus), amintite de Tabula Peutingeriana şi confirmate de cercetarile arheologice: Pons Vetus (Câineni), Praetorium (Racoviţa), Arutela (Bivolari), Castra Traiana (Sâmbotin), Buridava (Stolniceni), Pons Aluti (Ioneştii Govorei), Rusidava (Drăgăşani).

Numeroase localităţi pot fi numite drept locuri de legendă.

Astfel la Posada, în Tara Loviştei, între 9 - 12 noiembrie 1330, oastea Ţării Româneşti condusă de Basarab I, a înfrânt armata maghiară condusă de Carol Robert de Anjou, consfinţând, în acest fel, independenţa statului feudal de la sud de Carpaţi.

Voievodul Mircea cel Batrân (1386-1418), a legat de numele lui construirea Mănăstirii Cozia (1386-1388), monument simbol al arhitecturii medievale româneşti, precum şi primele menţiuni documentare despre oraşul Râmnicu Vâlcea (20 mai 1388) şi despre judeţul Vâlcea (8 ianuarie 1392). Aici, la Cozia, au lucrat mari cărturari ai vremii: Filos-Filotei, Mardarie Cozianul, Ghenadie Cozianul, Grigore Ieromonahul şi alţii.

Pe la mănăstirea Cozia trece în drumul său spre Bucureşti dinspre Ardeal poetul nostru naţional Mihai Eminescu. Revoltat de faptul că autorităţile transformaseră ctitoria marelui voievod, Mircea cel Bătrân, în închisoare scrie în ziarul "Timpul" din 12 septembrie 1882 : "Cozia, unde e înmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Ţării Româneşti, acela sub care ţara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia, unde e îmormântată familia lui Mihai Vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal în vechime cu ţara, ce-a devenit ? Puşcărie ?"

Fisiere in arhiva (1):

  • Judetul Valcea - Amprenta Puternica in Cultura si Istoria Nationala.doc

Alte informatii

descriea judetului valcea cu traditii si istorie