Simbolistica medievală

Introducere

1.Puterea imaginilor (imaginea ca sursa istorica)

Istoricii si istoricii de arta înca nu iau îndeajuns de serios marturia imaginilor preferând sursele traditionale. Cei care totusi utilizeaza aceasta sursa, fie introduc imagini fara comentarii, fie le folosesc pentru a ilustra concluzii la care autorul a ajuns prin alte mijloace mai degraba decât pentru a da raspunsuri sau a ridica noi probleme.

Pentru perioade în care documentele scrise sunt foarte putine sau nu exista imaginile au fost folosite cu succes ca surse primare. Ce ar însemna sa scriem despre preistoria Europei fara a aminti de picturile rupestre de la Altamira sau Lascaux?

Utilizarea imaginilor de catre istoricii de arta nu poate si nu trebuie sa se limiteze la dovada în sensul strict al termenului. Imaginile ne permit sa ne imaginam mai viu trecutul.

La fel ca si în cazul textelor intervin si în cazul imaginilor probleme de functie, context, retorica, marturie la mâna a doua si asa mai departe. De aceea unele imagini ofera dovezi mai de încredere decât altele.

2.Cultura materiala prin imagini (în reprezentari de epoca)

Imaginile sunt valoroase mai ales pentru reconstructia culturii materiale a trecutului - spre exemplu reprezentari de constructii din materiale perisabile, care nu au rezistat de-a lungul timpului. Valoarea imaginilor pentru istoria hainelor este evidenta .Unele piese de vestimentatie au rezistat în timp, însa pentru a trece de la o piesa izolata la o imagine de ansamblu, pentru a vedea ce se purta cu ce, este necesar sa apelam la imagini. Tot astfel si în istoria tehnologiei, agriculturii, armelor de razboi si a altor activitati practice s-a facut mereu apel si la imagini.

Avantajul marturiei imaginilor este ca ele comunica rapid si clar detaliile unui proces complex, mult mai greu de realizat în scris.

Pentru istoria urbana dovada vizuala are o importanta deosebita. Istoricii preocupati de acest gen de istorie utilizeaza picturi, gravuri sau fotografii pentru a-si imagina si pentru a arata cum erau orasele în anumite perioade. Adesea astfel de materiale au fost utilizate pentru a reconstrui sau restaura cladiri si uneori orase întregi cum este cazul Orasului Vechi din Varsovia, ras la nivelul de calcare în 1944, si reconstruit dupa cel de-al Doi-lea Razboi Mondial pe baza unor gravuri si a picturilor lui Bernardo Bellotto.

Pentru perioada medievala iconografia poate fi utilizata cu succes pentru crearea unei imagini de ansamblu în ceea ce priveste orasul medieval în genere, dar si pentru pentru analiza aspectelor specifice unui anumit oras. Informatii despre detalii care nu s-au pastrat  fie din cauza perisabilitatii materialelor fie din cauza unor modernizari operate asupra constructiilor etc, pot fi, de asemenea, cu usurinta culese dintr-o analiza competenta a imaginilor. Apelul la iconografia de epoca îi poate orienta uneori pe cercetatorii aflati în fata unor elemente arhitectonice fara legatura între ele, ajutându-i sa le integreze într-un tot unitar.

Un punct important de retinut este faptul ca în Evul Mediu erau putine imagini care circulau, din moment ce manuscrisele iluminate erau de obicei în mâini private, lasând doar altarele si frescele din biserici vizibile publicului larg.

Reprezentari de arhitectura relevante pentru Evul Mediu transilvanean gasim în special în pictura altarelor poliptice si în cea murala bisericeasca, dar si în sculptura, pe cahle sau argintarie. Asa cum remarca si Hermann Fabini , reprezentarile de arhitectura de pe altarele din secolele XIV- mijlocul XV (altarul Boian, Prejmer, Malâncrav) sunt doar schematice, însa, pâna la începutul secolului urmator, se ajunge la reprezentari care cauta sa redea realitatea si care sunt valoroase ca surse istorice.

Utilizarea imaginilor sacre pentru analiza unor fortificatii sau elemente de fortificatii poate parea unora nefondata. Însa, imaginile sfinte nu au tinut niciodata doar de religie ci si de societate, care s-a exprimat în si prin religie, prin arta religioasa.

Revenind la problemele, enuntate în subcapitolul precedent, referitoare la imagini trebuie sa tinem cont de faptul ca pictorii medievali nu-l aveau în minte pe viitorul istoric cercetator când lucrau, si ceea ce îi interesa pe ei se poate sa nu fi fost o reprezentare exacta a unui oras.